Category Archives: Retete Fara Carne

Plenty – Yotam Ottolenghi

Print Friendly

Desi nu sunt mare cunoscatoare in ceea ce priveste marii bucatari ai lumii, din cand in cand mai fac o pasiune pentru cate unul, in functie de ce-mi iese in cale si ce interese am la momentul respectiv. Pe Ottolenghi l-am descoperit odata cu o emisiune culinara despre Ierusalim. Ulterior am aflat ca si cartea scrisa de aceata impreuna cu un alt chef este foarte apreciata. O scurta cautare pe google va poate convinge ca volumul “Ierusalim” nu este doar o carte de retete si o incursiune fascinanta in amestecul culinar din acest oras. Ottolenghi nu s-a limitat la acest volum insa, poate cartea sa cea mai cunoscuta este chiar cea despre care va scriu eu azi.

image

Ce m-a atras in primul rand la acest bucatar este naturaletea cu care gateste dar si ineditul retetelor. Plenty este o carte cu retete vegetariene (desi autorul este omnivor) care iti iau ochii si iti lasa gura apa mai ceva decat orice am mai vazut eu pana acum intr-o carte pentru vegetarieni. De fapt, pun pariu ca, daca ar fi sa o daruiesc unui gurmand non-vegetarian, nici nu si-ar da seama ca lipseste carnea. πŸ™‚ Da, atat este de variata si interesanta oferta de retete din ea!

Asadar, trebuie sa recunosc, m-am simtit mai mult decat norocoasa atunci cand am primit cartea in dar, chiar inainte de Craciun si a fost studiata cu interes major vreo cateva zile. Din pacate pentru ea, in viata noastra a aparut Printul Mostenitor si a trecut, iata, atata timp si eu nu v-am povestit nimic.image

Ei bine azi imi iau revansa si vreau sa va fac pofta de acest minunat volum publicat si in limba romana la editura Litera. Pe langa fotografiile exceptionale si retetele inedite, cartea reda parca si o picatura din caracterul autorului. Ottolenghi imi lasa impresia unui bucatar onest, retetele lui sunt usor de realizat, ingredientele sunt accesibile si combinatiile suficient de neobisnuite pentru a fi ceva diferit dar nu intratat incat sa le consideri snoabe. Iar varietatea ingredientelor este atat de mare incat nimeni nu si-ar permite vreodata sa mai zica despre vegetarieni ca mananca doar salata. πŸ™‚ Iata deci ca, printre chiftele de praz sau de cartofi dulci, tarta cu usturoi caramelizat, supa de rosii, gris si coriandru, vinete cu sos de iaurt sau fasole prajita cu feta, m-am trezit acaparata de cartea aceasta din care, acum ca am revenit in bucatarie, ma apuc sa gatesc cat de curand.

Cartea se afla, probabil, putin in afara bugetului pe care multi dintre noi il alocam cartilor de bucate, dar merita urmarita (poate intra la vreo reducere) sau pusa pe lista de cadouri dorite. πŸ˜‰

Crema de branza cu leurda

Print Friendly

Am descoperit leurda relativ recent, cred ca in urma cu vreo doi ani doar. Nu pot sa spun ca ma dau in vant dupa frunze dar din cand in cand mai merge cate o combinatie. πŸ™‚

image

Zilele trecute am facut aceasta crema de branza super rapida si mi-a placut cum a iesit. N-o fi ea cea mai originala reteta dar e buna, o sa va placa si poate va motiveaza sa mancati verdeturi din astea.

Ingrediente (la nimereala, ce-am avut prin frigider):

branza dulce (3 linguri)

branza telemea (razuita, tot cam 3 linguri)

smantana grasa (asemenea)

ceapa verde – 2 fire

leurda – jumate de legatura

sare, piper, praf de usturoi

se amesteca toate frumusel, se pun intr-un bol si voila! Cina sau mic dejun sau gustare sau pachetel pentru la servici. πŸ˜‰

image

Ce-am mai gatit

Print Friendly

A fost o vara mai mult decat lenesa pentru mine, fara “gateli” extraordinare sau retete inedite dar pe alocuri gustoasa si plina de savoare. Am zis ca daca la carti fac rubrici de genul “Ce-am mai citit”, merge si aici ceva asemanator, mai ales ca nu ne-am mai auzit demult. Asadar, ce-am mai mancat bun:

  • Preadelicioasele supe: de pui cu galuste si supa de gaturi de curcan cu taietei lati, patrunjel, piper

  • Cuscus fiert, asezonat cu ulei de masline, sare si cimbru uscat (de anul acesta) – pus in salate sau la micul dejun

  • Pateu de pui cu ardei si turmeric

pateu cu ardei

  • Cartofi prajiti cu branza (ca nu suntem sfinti :P)

  • Rulada din omleta cu ardei kapia, patrunjel si turmeric

  • Pulpe de rata facute in vasul roman pe varza + mamaliga

  • Rosii bune bune cu cascaval si alte branzeturi

  • Niste oua ochiuri in sos de rosii (saksuka le zice) – nu mi-au placut, cad prea greu la stomac.

  • Vinete FABULOASE: coapte in cuptor, stropite cu ulei de masline si sare, apoi tocate si amestecate cu ceapa rosie, usturoi razuit, zeama de lamie si ardei capia taiat marunt. Delicioase, fantastice si absolut mirobolante!

Nu ne-a lipsit nici painea cu maia (ritualul saptamanal): simpla, integrala cu in, cu ovaz, cu seminte sau secara.

  • Cel mai slabut am stat cu deserturile, care nu prea m-au atras anul acesta. Am facut rar brownie cu nuca, clafoutis cu visine, tarta cu prune, gris cu lapte.

Si or mai fi fost dar au ramas nepozate, neconspectate si uitate. Aproape ca a trecut vara ceea ce nu poate sa ma bucure. Vine draga de toamna cu toate bunatatile ei si cu planuri si proiecte pentru mine. πŸ™‚ Sper sa ne citim curand! Va imbratisez cu drag!

 

Scones rapizi cu branza si ceapa verde

Print Friendly

Despre scones v-am mai povestit si cu alta ocazie (aici sau aici). Sunt niste biscuiti englezesti cu praf de copt, foarte gustosi fie ca-s sarati sau dulci si numai buni de pregatit intr-o dimineata in care va treziti fara paine la micul dejun. Astazi va arat tot o reteta de scones sarati, pentru ca ii preferam celor dulci si pentru ca merg cu absolut orice: unt, sunculita, oua, salate, guacamole, somon afumat si lista poate continua.

scones4

Asadar, ingredientele pentru 6 biscuiti mari:

200gr faina integrala

1 lingura praf de copt

1 lingurita rasa de zahar (sau mai putin)

1 lingurita sare

50gr unt la temperatura camerei

150ml lapte

100gr branza razuita

coditele de ceapa verde

Amestecam ingredientele uscate cu untul si adaugam laptele. Framantam usor cu mana pana se omogenizeaza. Adaugam si branza si coditele de ceapa taiate marunt. Formam o bila de aluat si o lasam sa se odihneasca 15 min. Este un aluat sfaramicios, nu-l manevrati prea mult, doar cat sa-i dati o forma compacta. Punem cuptorul la incalzit.

Transferam aluatul pe o bucata de cartie de copt, presaram faina si il intindem usor cu facaletul pana este gros cam de 2,5cm. Impartim cercul de aluat obtinut in 6 bucati.

Transferam cu tot cu hartie de copt pe o tava iar tava o bagam in cuptor pentru 10 -12 minute, pana se rumenesc frumos la suprafata.

Scoatem pe un grilaj, lasam sa se aeriseasca pana punem masa si gata. Micul dejun este servit! Nu uitati sa seriviti cu ele si o cana delicioasa de ceai!

Enjoy!

Cartofi cu chimen

Print Friendly

Stiu ca nu v-am mai scris demult,e o perioada foarte lenesa pentru mine din punct de vedere al bucatariei. Fac si refac aceleasi retete si cand incerc ceva nou se mananca inainte sa apuc eu sa scot aparatul din dulap. πŸ™‚ Cartofii acestia au apucat lumina reflectoarelor si ma grabesc sa vi-i arat. Este o reteta foarte simpla, gasita in cartea lui Radu Anton Roman. I-am gasit cartea la reducere (in varianta publicata de Jurnalul National) si de atunci ma tot delectez cu retetele lui. πŸ™‚

cartofi cu chimen

Anyway, ingredientele:

5 cartofi fierti

200gr cas proaspat

o ceasca de smantana

seminte de chimen zdrobite

unt

sare, piper alb

2 oua de tara (sau de care aveti dar nu garantez pentru culoare daca sunt oua de la magazin)

Am fiert cartofii in coaja si i-am curatat cand erau calduti. Apoi i-am taiat felii.

Am uns cu unt un vas de jena si am insirat cartofii.

Printre ei am pus bucatele de unt, i-am presarat cu sare si chimenul zdrobit.

Separat, am batut intr-un castronel ouale cu casul. Am gasit un cas extraordinar, moale, cremos si fin. Am lungit amestecul cu niste smantana(daca e mai lichida) si am adaugat sare si piper dupa gust. Le-am turnat peste cartofi.

Am bagat la cuptor vreo 30 minute. In cuptorul electric va fi suficient jumate din timp. Va uitati sa fie rumeni cartfoii si oul sa fie facut.

Servim cu smantana si patrunjel proaspat; eu de data aceasta n-am avut asa ca am facut o salata uriasa cu de toate.

Si asta-i tot. Simplu si foarte, foarte gustos.

Cea mai buna placinta cu branza

Print Friendly

Inspiratia pentru aceasta minunata placinta, care s-a dovedit a fi cea mai buna placinta pe care am facut-o pana acum, a venit de la Andreea care a facut-o intr-o noapte si a postat-o pe Fb. Cautam demult reteta pentru placinta asta (simpla pentru altii) la care foile nu sunt uscate si branza este…din plin! Si pentru ca aveam in frigider o legatura de praz mic si una de leurda, am adaptat-o si a iesit minunatia de mai jos.

Sa va povestesc cate ceva despre ingrediente intai.

Prazul mic este un praz cat ceapa verde despre care eu habar n-aveam ca exista dar l-am gasit in piata la o babuta.

Iar leurda…ei bine, dupa nebunia de anul trecut cu leurda, de toate blogurile povesteau despre ea si o foloseau la retete, nu i-am rezistat si am cumparat si eu anul acesta. Nu pot sa zic ca mi-a placut prea tare cruda asa ca era musai sa fac ceva cu ea ca sa nu o arunc. Si al treilea ingredient important – branza: pe aceasta am avut-o adusa de la matusa mea, facuta din lapte de la vacuta ei. Va inchipuiti asadar ca a fost o branza foarte buna si gustoasa.

Bun, acum ca am lamurit problemele acestea, sa revenim la lista de ingrediente:

800gr branza sarata

o legatura de praz mic (folosim doar partea alba)

o legatura de leurda

5 oua

o smantana mica (250gr)

500ml iaurt bun (de capra am avut eu acum)

1 pachet de foi de placinta

ulei pentru uns foile si unt pentru uns tava

Taiem prazul mititel si il calim in putin ulei pana se inmoaie. La fel procedam si cu leurda pe care o maruntim si o punem un minut in tigaie, peste praz. Nu e nevoie sa le caliti prea mult, doar cat sa se inmoaie.

Razuim branza si o amestecam bine cu prazul si leurda, doua oua, smantana si cam un sfert din iaurt.

Pregatim foile de placinta (dezghetate), intinzandu-le pe masa. Le numaram si pentru ca folosim cate doua de fiecare data, vom imparti la 2. Mie mi-au iesit astfel 7 perechi, deci am impartit si compozitia de branza tot in sapte.

Se folosesc tot cate doua foi puse una peste alta. Inainte de a pune compozitia, ungem foaia de deasupra cu un strat subtire de ulei. Punem compozitie pe jumatate din foaie, tragem jumatatea cealalta peste ea si o inghesuim intr-o tava (unsa cu unt in prealabil). E greu de explicat, si eu am inteles mai greu cand mi-a povesti Andreea si nu sunt nici acum sigura ca mi-a iesit cum face mama ei, dar ceva tot a iesit.

Cred ca e la fel de bine si daca le infasurati ca pe rulada dar mie mi-au placut asa, incretite si s-au si potrivit la fix cu tava.

Restul de iaurt il batem cu cele trei oua ramase si il turnam peste foile de placinta, in tava.

Bagam la cuptor pentru 45 de minute sau pana se rumeneste la suprafata.

Rezultatul este o placinta grozav de gustoasa si buna. Foile se hidrateaza de la iaurt si nu ramane nici una uscata. Cand se raceste imi inchipui ca e si mai buna dar la noi nu prea a rezistat.

Prazul se simte destul de bine desi nu am pus prea mult si leurda parca se pierde in peisaj (poate pentru ca branza mea a fost cam sarata).

Ma gandesc ca e o placinta buna pentru micul dejun sau de luat la pachet la servici dar trebuie facute doua tavi ca nu prea ii rezisti cand e calda.

Pe langa placinta, va las sa va bucurati ochii cu aceasta panza superba, cusuta in 1942 si foarte, foarte frumoasa!

Nu stiu prin ce minune culorile s-au pastrat atat de vii si frumoase, nici panza nu este rupta sau ingalbenita. Lucru bun, romanesc, vechi!

Asadar, sa va fie de bine placinta, si sa fiti sanatosi!

Diana

Supa crema de ciuperci si alte chestii

Print Friendly

Va spun de pe acum ca aceasta supa este fabuloasa! Absolut fabuloasa! Atat de buna incat as fi in stare sa mananc pana ma doare burta. Toata lumea face supa crema de ciuperci dar aceasta a fost influentata in principal de reteta Laurei si de ideile Loredanei asa cum le-a scris ea la Ama pe blog. Dupa ce atatea minti luminate au participat la aceasta supa…era si culmea sa nu iasa grozava. πŸ˜€

ciupercute

Asadar, ingrediente:

o caserola de ciuperci (500gr)

jumate de punga de conopida congelata (un bol plin)

un cartof deja fiert

sare, piper alb, fulgi de boia

usturoi copt (5-6 bucati)

smantana 200ml

supa de pui (400 ml)

apa 500ml

2 linguri de faina

ulei de masline

Desfacem usturoiul in catei si il punem in cuptor la copt.

Ciupercile curatate le taiem felii subtiri. Pastram cateva iar restul le punem intr-o oala in care le calim cu putin ulei, sare si fulgii de ardei. Calim ciupercile pana se inmoaie bine si se mai evapora din apa pe care au lasat-o. Adaugam tot acum si conopida congelata si cartoful. Adaugam faina, amestecam bine si mai lasam putin. Adaugam apoi supa de pui si apa. Se poate folosi numai supa de pui (pana la un litru) sau numai apa, in functie de ce aveti disponibil. Lasam sa fiarba pana se inmoaie toate legumele, aproximitv 20 de minute.

Punem smantana intr-un bol mare si ii adaugam treptat supa din oala pentru ca cele doua sa ajunga la aceeasi temperatura. Turnam smantana in oala, amestecam, adaugam piperul si sare(daca mai e nevoie) si usturoiul copt (decojit).

Intr-o tigaie mica incingem o lingura de ulei de masline si calim in ea restul ciupercilor impreuna cu putina sare si piper alb.

Oprim focul la supa si mutam intr-un blender pentru a marunti ingredientele.Β  Turnam totul inapoi in oala si pastram supa calda pana la servire.

In fiecare bol vom adauga ciuperci calite si vom servi supa cu fulgi de ardei si paineΒ  prajita. Noi am avut geniala paine cu secara si chimen pe care o iubesc nespus.

paine de secara cu maiamica

Este o supa fina si deosebit de gustoasa. M-am indragostit de ea de la prima degustare si cred ca o voi face foarte des.

Cele mai bune briose aperitiv

Print Friendly

…vin de la Emily, cea mai cupcake dintre bloggeritele din domeniul nostru, e talentata si are o predilectie pentru frumos si dragalasenie, ceea ce se vede in retetele si pozele ei minunate. πŸ™‚ Noua ne plac mult briosele sarate de orice fel dar acestea au fost cele mai bune de pana acum pentru ca au crescut frumos si nu au ramas deloc umede in interior cum se intampla in general cu checurile aperitiv sau briosele cu multe ingrediente.

Tocmai de aceea am decis sa vi le si arat, cu multumirile de rigoare care merg catre prietena mea Emily. πŸ™‚

Ingrediente:

2 oua

125gr iaurt cremos

100gr branza sarata rasa

120ml de ulei

140gr faina

2 lingurite rase de praf de copt

1/4 lingurita bicarbonat

sare, busuioc uscat, fulgi de ardei

12 rosii cherry (eu am avut unele adorabile, mici, mici de tot)

Cand am pozat eu reteta aceasta era sfarsit de vara si aveam rosii proaspete din gradina, din acelea gustoase si dulci, doar foarte putin acrisoare. Era pentru prima oara cand gustam rosiile astea minuscule, cat o unghie de mici, crescute in gradina unei colege. Si desigur ca m-am indragostit, le-am pus pe un platou si ma uitam toata ziua la ele…mai ciuguleam cate una de ziceai ca mananc alune si ma tot gandeam cum sa profit de ele intr-o reteta care sa le puna in valoare. Si iata ca a venit Emily cu inspiratia, aceste briose fantastice cu gust subtil de branza si busuioc (pe atunci aveam si busuioc proaspat).

Metoda de preparare este aceeasi ca la toate retetele de briose – se amesteca separat ingredientele uscate si apoi cele umede. Asadar, faina, praful de copt, bicarbonatul si condimentele intr-o parte iar in partea cealalta se bat ouale cu sare si iaurtul. Punem si uleiul si apoi branza rasa si le combinam cu ingredientele uscate amestecan cu o spatula.

Le punem in forme de briose cu cate o rosie cherry mot si le dam la cuptor pentru 20 minute. Vedeti ca am fost cuminte si am respectat reteta originala, nu? πŸ™‚ Pacat, pacat, pacat…ca ies doar 12. Mai facem o portie? πŸ™‚

briose cu rosii mici mici

Biscuiti din faina integrala cu unt si maia

Print Friendly

Buna ziua dragii mei si bine v-am gasit in 2014. Stiu ca nu v-am mai scris demult o reteta noua asa ca azi ma revansez cu ceva bun de rontait. Este din nou o reteta cu maia (drojdie naturala). Sper ca nu v-ati saturat inca de obsesia mea cu maiaua, ca inca mai am retete sa va arat. In ultima vreme, din ce in ce mai multa lume face paine cu maia, ceea ce nu poate decat sa ma bucure pentru ca stiu ca astfel am macar cativa cititori dornici sa incerce si alte retete cu maia.

Dar, vorba lunga saracia omului asa ca sa purcedem cu reteta. Acestia sunt niste biscuiti sarati foarte satiosi, sunt buni de rontait simpli sau la micul dejun cu unt si dulceata sau cu bacon si cascaval sau in fine, cam cu orice va doriti. Eu mi-am pus in gand sa-mi fac pentru a-i lua la servici, unde am mereu pofta sa rontai cate ceva.

biscuiti23

Ingrediente:

jumate de pachet de unt rece

2 1/2 cani de faina integrala

jumatate de cana de maia (hranita cu 8-12 ore inainte)

3/4 cana lapte gras

o lingurita sare

1 1/2 lingurita praf de copt

1/2 lingurita bicarbonat

Cu o furculita, amestecam faina si untul pana obtinem o compozitie nisipoasa.

Adaugam laptele (la temperatura camerei) si maiaua si amestecam pana obtinem un aluat gros in care toata faina este umezita.

Acoperim aluatul si il lasam la temperatura camerei 8 ore sau peste noapte. Dimineata arata cam asa:

S-a umflat, este pufos, miroase dulce acrisor si are o textura foarte haioasa.

Presaram deasupra sarea, pudra de copt si bicarbonatul. Framantam cu blandete pana se incorporeaza prafurile. Nu exagerati cu framantatul. Tot pe acum punem si cuptorul la incalzit. Intindem o foaie de aproximativ 2cm grosime si taiem patratele mari.

Le asezam pe o tava tapetata cu hartie de copt cu o mica distanta intre ele caci se vor umfla putin. Le bagam in cuptor pentru 8-10 minute.

Le punem la racit pe un gratar si gata-s biscuitii. πŸ™‚ Au un gust usor acrisor de la maia, dar sunt buni si satiosi – mie-mi plac tare, tare mult. Seamana la gust cu pogacelele, doar ca sunt facuti fara untura. Ia uitati-va ce interior pufos! Si se pastreaza excelent chiar si o saptamana daca-i tineti intr-o punga sigilata.

Sper sa-i incercati si sa va placa. Nu uitati ca primesc cu drag observatii, comentarii si imbunatatiri la retete. Nimic nu ma bucura mai mult decat sa vad ca le-ati incercat. πŸ™‚

Va imbratisez cu drag! Sa aveti un an plin de bunatati!

Inspiratia pentru reteta a venit de aici.

Supa crema de legume [provocarea Dulce Romanie]

Print Friendly

Pana acum vreo doua saptamani nici nu vroiam sa aud despre supele creme. Mi s-au parut intotdeauna dezgustatoare…consistenta lor de fapt, ma deranja. Am incercat acum ceva vreme o supa crema de mazare dar mie mazarea nu prea-mi place asa ca nu m-a convins. Si nu stiu ce-mi veni intr-o zi…sa le mai dau o sansa.

Si am facut aceasta supa simpla de legume care mi-a placut atat de mult incat am tot incercat diverse variante. Si cand am vazut ca draga de Kadia este gazda provocarii Dulce Romanie pe decembrie si a propus supele crema ca tema…am zis ca e un semn! πŸ™‚ Asadar, iata ce mi-a iesit.

supa crema de legume

Reteta n-a fost mare filozofie. Am curatat si fiert morcovi, cartofi, gulie, telina si radacina de patrunjel. Am pus in oala si niste rosii de la congelator. Le-am pus sare, piper, fulgi de ardei iute. Le-am stecurat si le-am dat prin blender, adaugand zeama putin cate putin. Easy peasy! πŸ™‚

La servire am picurat niste ulei de masline, fulgi de ardei si crutoane. E foarte gustoasa si cu niste smantana.

La urmatoarea am adaugat sfecla rosie si conopida. La fiert am pus si cimbru uscat.

Am servit-o cu piper sechuan si…smantana. πŸ™‚

Scuzati modelul…inca nu mi-am desavarsit talentele de desenator cu smantana. πŸ˜›

Foarte buna si aceasta! Si tare impresionanta, de un rosu foarte aprins si frumos. Fiind racita am servit-o cu niste ghimbir si usturoi razuite proaspat cand era supa calda. Foaaaarte bun!

Imi doresc foarte mult sa incerc o supa crema de telina si una de ciuperci dar nu stiu daca mai apuc anul acesta.