Category Archives: Carne De Vita

Cornish Pasty – placinta cu carne

Print Friendly

M-am gandit ca n-ar fi rau sa revin la vechile obiceiuri, adica sa va arat ce mai gatesc de pe la fetele din blogosfera. La inceputurile blogului faceam asta foarte des si am descoperit astfel multe retete delicioase. Inca mai gatesc de la ele, foarte mult chiar, dar cumva, nu-mi mai faceam niciodata timp sa si scriu pe blog despre asta.

Ei bine azi va arat o placinta grozava pe care am gasit-o la Brindusa, o reteta traditionala englezeasca, foarte gustoasa si satioasa. Din cantitatile de la Brindusa au iesit 4 bucati dintre care am luat 2 la servici a doua zi. A fost la fel de buna si reincalzita, ba chiar mi-a dat o idee si am mai schimbat meniul zilnic de sandviciuri si salate de la servici!

Asadar, va invit sa treceti pe la Brindusa sa vedeti cum se pregateste aceasta placinta. Aluatul mi s-a parut foarte simplu, a fost si prima oara cand am incercat sa fac un aluat in robot si a iesit impecabil in 15 secunde ceea ce desigur, m-a entuziasmat.

hot pasty

Umplutura am facut-o doar putin diferita – am folosit carne tocata, un amestec de vita cu porc, cartofi taiati marunt, ceapa, morcov si porumb (pe care l-am pus direct congelat). Am condimentat cu sare, piper si boia si imi pare tare rau ca nu am pus si o mana de patrunjel. Initial am crezut ca nu este suficienta coca pentru atata umplutura dar s-a potrivit la fix. Au iesit niste placinte grase si frumoase, pe care le-am uns cu ou din belsug si le-am bagat la cuptor vreo ora. Aluatul este fraged si gustos – o minunatie!

Le-am servit cu muraturi si ketchup. Foarte bune! Multumim pentru masa, Brindusa! ๐Ÿ™‚

Pilaf cu mazare si carne de vita

Print Friendly

pilaf cu vita

Azi facem ceva foarte simplu dar gustos si satios si in spiritul aceleiasi idei dupa care functionez in ultimul timp. Incerc sa gatesc cu ce am prin casa, sa fac mai putina risipa, sa utilizez la maxim resursele pe care le am.

Mie imi place foarte mult orezul in orice forma ar fi el asa ca fac destul de des acest tip de risotto/pilaf/paella sau cum vreti voi sa-i mai ziceti. Eu ii zic pilaf de data asta pentru ca am luat un orez care are gustul acela de pilaf pe care mi-l amintesc din copilarie si are tendinta sa si infloreasca. Nu e orezul meu preferat (imi place mai mult bobul acela gras si gustos) dar nu am fost atenta cand l-am cumparat asa ca acum il folosesc asa cum e.

Carnea de vita pe care am folosit-o a fost rezultatul unei supe de oase pe care am fiert-o intr-o sambata. Am cumparat o coada de vita pe care am pus-o pe foc mic sa fiarba mult si bine (vreo 12 ore cred). Mi-au iesit astfel mai multe portii de supa de oase pe care le tin la congelator si le folosesc la supa sau pilaf sau cine stie ce altceva mai imi trece prin cap. De citit aici cat de buna e zeama de oase.

Asadar, dupa o mie de ani de fiert, carnea de pe coada era frageda si buna cum n-ati mai pomenit. Am curatat-o frumos de pe oase si am ales-o de oscioarele mici. S-a maruntit usor, fara cutit, cand o curatam de pe oase.

Ingredientele au fost asa:

o cana de orez

o mana de mazare

o ceapa mica

piper, sare, turmenic

1 litru zeama de oase

cam un bol plin cu fasiute mici de carne de vita

Intr-o tigaie am calit o ceapa taiata marunt impreuna cu o lingurita de sare si o mana de mazare congelata. Nu am pus decat o lingura de ulei pentru ca zeama de oase pe care o voi adauga este deja destul de grasa.

Am pus si carnea deasupra si le-am lasat sa se amestece pana cand ceapa a fost moale si mazarea complet dezgetata. Am pus un pic deย sare, putin turmenic razuit si o cana de orez. Am amestecat si apoi am turnat deasupra 1 litru de zeama de oase. Eu asa procedez cu orezul – o cana de orez la 1 litru de lichid. Am pus capacul si l-am lasat in pace 15 minute pe foc mic. Dupa aceasta perioada, aproape toata zeama s-a absorbit in orez. Am rasnit desupra piper, am amestecat putin si am oprit focul. Am mai lasat vreo 5 minute cu capacul pus.

Am servit cu muraturi si a fost delicios, simplu, plin de nutrienti si chiar si ieftin. ๐Ÿ˜€

Cannelloni cu mozarella

Print Friendly

Saptamana trecuta am avut o pofta nebuna de paste asa ca am hotarat sa incerc ceva nou, niste paste la care pofteam demult – cannelloni. Imi place tare mult pastele si acest lucru se datoreaza si faptului ca sunt atat de versatile, au multe forme si se preteaza la tot felul de retete. De data aceasta am luat aceste mega -tuburi pe care le-am umplut cu carne de vita si le-am scaldat in mozarella si cascaval de casa. ๐Ÿ™‚ Recunosc, nu-i cel mai sanatos lucru din lume si nici cea mai ieftina reteta dar nici nu facem in fiecare zi asa ca am savurat fara prea multe griji.

Ingrediente:

o cutie de cannelloni

600 gr carne tocata de vita

o ceapa mare

4 catei de usturoi

o conserva de rosii taiate si decojite

o lingurita de zahar si una de sare

busuioc uscat – 2 lingurite

Ingrediente pentru sos:

50gr unt

50gr faina

aproximativ 2 cani de lapte

sare, piper alb

mozarella razuita

cascaval razuit (in total un bol mare plin cu cascaval si mozarella amestecate – nu am cantarit)

Carnea de vita o prajim fara ulei intr-o tigaie teflonata adanca. Cu o lingura de lemn, desfacem in bucatele mici si o rumenim bine (aproximativ 10 minute). Apoi o scoatem din tigaie si o dam deoparte.

Adaugam ulei in tigaie si calim ceapa pana se inmoiae. Adaugam si usturoiul zdrobit si mai lasam un minut. Punem apoi si carnea si rosiile din conserva. Adaugam si sarea, zaharul si busuiocul si amestecam. Punem capacul si lasam la foc mediu pana facem sosul.

Intr-o tigaie separat, punem untul si cand este topit adaugam faina. Amestecam bine si lasam sa se rumeneasca putin si apoi incepem sa adaugam laptele. Eu am pus putin cate putin direct din sticla deci nu pot spune exact cat a fost. Amestecam mereu pentru a nu face cocoloase. Eu nu ma pricep prea bine la treaba asta si intotdeauna imi ies cocoloase asa ca dupa ce a fiert destul, pun sosul intr-un bol si amestec cu mixerul vertical astfel incat iese pana la urma un sos fin. Nu uitati sa adaugati sarea si piperul. Cat este inca sosul cald, adaugam cam jumate din mozarella si cascaval si amestecam sa se topeasca.

Intre timp este gata si carnea asa ca putem opri focul si lasa putin sa se racoreasca.

Pentru a aranja totul, folosim un vas de jena sau de ceramica pe care il ungem bine cu unt. Pe fundul vasului putem pune sos alb sau sos de rosii (eu nu am avut asa ca nu am pus). Umplem cannelloni cu carne si ii asezam frumos in vas. Ideal este sa aveti un vas mai mare pentru a pune doar un strat de cannelloni peste care sa turnati sosul. Eu insa nu am asa ca am pus doua straturi, cu sos intre ele si deasupra. Se acopera bine pastele cu sos pentru ca altfel s-ar usca. Eu am simtit destul de tare lipsa unui sos de rosii, mi-a parut rau ca nu am pus.

Acoperim vasul cu o folie si dam la cuptor pentru 45 de minute. Dupa acest timp scoatem folia si verificam cu o furculita sa fie pastele moi.

Mai lasam 5 minute in cuptor pentru a se rumeni si apoi inca vreo 10 minute pentru a se raci putin inainte de a le scoapte din vas.

Aspectul nu este ideal din cauza ca nu am avut vasul potrivit, sunt sigura ca voua va iese mult mai bine dar gustul a fost divin! ๐Ÿ™‚

Sarmalele mele geniale :)

Print Friendly

Stiu ca toata lumea face sarmale si evident ca fiecaruia ii plac cel mai mult acelea cu care a crescut. Reteta de baza e cam aceeasi dar nu stiu cum se face ca nu iese taman la fel la toata lumea. Iarna acesta am facut cele mai cele sarmale ever asa ca m-am hotarat sa scriu reteta aici ca sa nu uit de ea si poate am noroc si-mi mai iese si alta data la fel.

In primul rand, vreau sa va spun ca daca sunteti obisnuiti cu genul de sarmale care se fac in Ardeal, nici o alta reteta nu o sa va mai satisfaca pofta. Asa a fost intotdeauna in cazul meu. Da, mananc tot felul de sarmale pe la rude si cunostinte, am mai si incercat retete de sarmale fara carne sau chiar crude, fara preparare termica. Si desi sunt bune toate, nu-i nici una mai buna ca reteta pe care o stiu eu de la bunicile mele (amandoua ardelence). Iar reteta asta include carne de porc (musai) si afumatura de porc (tot musai). Asadar, cui nu-i plac sau din diferite motive nu agreeaza aceste doua ingrediente, probabil ca nu va agreea nici reteta de mai jos. ๐Ÿ™‚

Daca vreti sa va iasa niste sarmale care sa se topeasca in gura nu aveti alta solutie decat sa folositi niste carne ceva mai grasa. Altfel, orice ati face, varza nu o sa se inmoaie si o sa taiati sarmaua cu cutitul. La mine asta e testul suprem…daca pot taia sarmaua cu furculita inseamna ca a iesit bine. Dar asta nu se intampla decat daca procentul de grasime este ceva mai ridicat. Stiu ca e important sa mancam sanatos si tocmai de aceea nu pregatesc aceasta reteta decat o data pe an si atunci mananc din ea cumpatat, nu infulec 30 de sarmale odata. ๐Ÿ™‚

Acestea fiind spuse, iata ingredientele pentru 45 de sarmale. De obicei nu le numar dar anul asta am fost curioasa cam cate ies dintr-un kg de carne.

  • 1kg carne – amestec vita, porc in cantitati egale
  • o bucata de scarita afumata (costita afumata cred ca-i mai zice) – musai mai grasa
  • 2 capatani mici de varza murata
  • o legatura de marar proaspat
  • o cescuta de orez
  • o lingurita de cimbru uscat
  • 3 cepe
  • 2 lingurite de boia
  • ulei pentru pus pe fundul oalei
  • rosii din conserva sau bulion de casa
  • putin piper
  • sare

Sper ca n-am uitat nimic…e singura reteta pe care n-o am scrisa pe nicaieri, o fac mereu din memorie si variez in functie de amintiri. ๐Ÿ™‚

Asadar, calesc ceapa pana se inmoaie si adaug apoi orezul. Amestec bine si pun si sarea si o lingurita de boia. Amestec in continuare cu lingura si las doar cateva minute pana se imbraca boabele de orez intr-o hainuta de ulei. Eu cumpar mereu un orez ceva mai scump pentru ca nu-mi place sa-l aleg. Daca e nevoie, voi sa-l alegeti inainte de a-l pune la calit.

Separat pregatesc frunzele de varza – spal capatanile, desfac frunzele si le aleg pe cele bune, tai nervurile groase si incerc sa pregatesc foi cat mai egale intre ele. Toc mararul dar pastrez coditele pentru a le pune pe fundul oalei. Ramasitele de varza le tai marunt.

Intr-un bol mare amestec carnea cu orezul si ceapa calite, mararul tocat marunt, cimbrul, piperul, o lingurita de boia si sare. De obicei gust compozitia, chiar daca e cruda carnea, pentru ca vreau sa fiu sigura ca e destul de sarata si condimentata.

Pe fundul oalei pun o lingura de ulei si cozile de la marar. Deasupra vine un covor de varza murata tocata. Apoi incep sa aranjez sarmalele, punand printre ele bucati de costita. Deasupra pun un nou strat de varza tocata si acopar cu apa – nu foarte multa…doar cat sa ajunga la nivelul sarmalelor. Le pun la foc mic, pe aragaz, cu capacul – cam o ora.

Iau cateva rosii din conserva, le zdrobesc cu lingurita si impreuna cu sosul lor deasupra sarmalelor. Uneori bun bulion, chiar daca nu am de casa. Iese bun oricum. Pun dinย  nou capacul si le bag in cuptor pentru inca vreo ora. La sfarsit, apa trebuie sa fie scazuta, sarmalele sa se taie usor, costita sa se topeasca in gura si orezul sa fie fiert.

Un deliciu, mai precis! Sa va fie de bine! ๐Ÿ™‚

Un fel de musaca de cartofi

Print Friendly

Am auzit de curand ca multa lume face musaca cu piure in loc de rondele si mi s-a parut cea mai buna idee ever. Mie imi plac tare cartofii dar urasc cartofii fierti insuficient. Nu stiu in ce fel si de unde, mi-a ramas in minte o musaca in care cartofii erau cam cruzi si uite asa au trecut ani gramada si eu n-am gatit niciodata acest fel de mancare. Am vrut insa sa incerc varianta aceasta cu piure pentru ca mi s-a parut un mare deliciu de cum am auzit de ea.
Asadar, am folosit:

  • cam un kg de cartofi fierti
  • putin lapte, cateva linguri de smantana
  • jumatate de kg de carne tocata (de care va place)
  • sos de rosii sau bulion de casa
  • o ceapa
  • sare, piper,busuioc
  • condimente pentru chiftele de la Fuchs (sunt printre putinele fara monoglutamat)

Am executat un piure delicios cu lapte, smantana, sare si piper.

Am calit ceapa intr-o lingura de ulei si apoi adaugam si carnea pe care o lasam sa se caleasca. Adaugam bulionul si condimentele si lasam sa fiarba pana scade lichidul. Daca e nevoie se poate adauga si sare.

Ungem un vas de jena cu unt si intindem un strat de piure. La mijloc punem carnea (scursa de eventualul ulei care ramane) si deasupra restul de cartofi. Ideal ar fi sa fie mai multe straturi asa ca se poate folosi un vas mai mic si mai inalt dar eu nu am avut.ย  Am presarat cascaval deasupra si l-am bagat la cuptor.

Sta la cuptor 10 – 15 minute pana se rumeneste cascavalul. Cand il scoatem este o minunatie! Carne, cartofi, cascaval…mirosul e ametitor. Recunosc ca nu mi-a iesit prea aspectuos dar gustul a fost divin.

Limba cu maioneza

Print Friendly

Acest fel de mancare mi se pare un mare rasfat si in acelasi timp o destrabalare astfel incat nu-l prepar mai des de o data pe an (poate de doua ori). De ce-i destrabalare? Pentru ca e foarte bun numai cu exces de maioneza. daca-i punem doar putina, n-are nici un farmec. Asa ca, once in a blue moon, iau 2 limbi de vita, le pun la fiert si ma apuc de maioneza.

De pe limbile de vita iese o supa tare buna… cu multe legume sanatoase, sa contracaram raul facut de maioneza. ๐Ÿ™‚ย  Inainte de a le pune la fiert, trebuie curatate foarte bine. Dupa ce o spalati bine de tot, se indeparteaza pielita de deasupra. TOATA! ๐Ÿ™‚ Se pune la fiert intraga si se spumeaza des.

Cand terminam cu supa, lasam limba sa se racoreasca si apoi o taiem feliute. O amestecam cu o delicioasa maioneza cu mustar si o trimitem putin la frigider.

Un deliciu! ๐Ÿ˜€

Supa pe coada de vita

Print Friendly
Aceasta minunatie face parte dintre deliciile copilariei mele. Supa de coada vita a bunicii mele nu are rival. Este mai limpede si mai gustoasa decat orice alta supa pe care am incercat-o eu vreodata. Cea de mai jos nu este intocmai reteta ei pentru ca eu nu reusesc niciodata sa fac supa limpede.Nu prea am rabdare sa o strecor de o mie de ori asa ca am adaptat-o putin.

Sour soup
Ingrediente:

  • coada de vita vitel taiata in bucatele (rugati pe cineva la macelarie sa v-o taie cand o cumparati ca nu-i prea usor de taiat acasa)
  • un morcov mare si niste albitura
  • un pic de ulei, sare, piper
  • 3 linguri de smantana si un ou
  • zeama de la o lamaie (optional)
  • patrujel

soup 1

In primul rand trebuie sa fierbem bine coada in apa sarata, spumand cu atentie si curatand mereu oala.Se fierbe in cel putin 3 litri de apa pana se desprinde usor carnea de pe oase, la foc mic. Apoi scoatem oasele si strecuram zeama. Separat calime morcovul si albitura in putin ulei. soup 2Eu le bag mereu la robot astfel incat sa manance si cei mai mofturosi legumele. Saram si adaugam zeama de la coada. Daca doriti puteti sa puneti la loc si oasele, daca nu, se vor bucura de ele niste catelusi.soup 3 Gustam de sare si piper si mai lasam sa fiarba pana se inmoaie si legumele. Spre sfarsit o dregem cu smantana amestecata cu un ou. Daca doriti o puteti acri cu zeama de la o lamaie. soup 4
Se serveste cu ardei iuti murati si panie de casa. Pofta mare!

Plescavita banateana

Print Friendly

Inca o super-reteta cu semnatura Cuina Banateana. Plescavita asta este cam ca un hamburger numai ca mult mai gustoasa si mai sigura (avand in vedere ca habar n-avem ce pun aia in hamburgeri) si atat de simpla de preparat incat e perfecta pentru o zi in care nu vrei sa stai prea mult in bucatarie.

Ingrediente(pentru 4 bucati):

  • 500gr carne tocata de vita
  • 1 lgt rasa de sare
  • 1 praf nucsoara
  • 1 praf cardamom
  • 1 praf piper (eu am pus ceva mai mult piper si de mai multe feluri-alb,negru, rosu)
  • 1 ceapa mica tocata
  • 2-3 catei usturoi zdrobit

Pregatire

Calim ceapa cu o lingura de ulei. Intr-un vas amestecam bine carnea, ceapa si usturoiul cu condimentele.

Compozitia o invelim in folie alimentara si o dam la frigider 30min.

Din compozitie pregatim bilute pe care le aplatizam.

Apoi le prajim pur si simplu pe gratar sau in tigaie – de preferat teflonata ca sa nu mai punem prea mult ulei.

Se servesc alaturi de cartofi prajiti sau in chifla cu mustar si ketchup sau oricum vreti voi. Noi am pus deasupra un ketchup picant, homemade.

Supa de limba ca la bunica acasa

Print Friendly

Aceasta este o reteta care se facea foarte des cand eram mica, asta pentru ca am locuit mult timp prin partile ardelene ale tarii si acolo gasesti cam toate bucatile de carne posibile (inclusiv cozi si limbi si altele asemenea). Supa de limba este o reteta necomplicata dar extrem de gustoasa pe care o poate prepara absolut oricine.

Ingredientele sunt cele pe care le folositi pentru orice supa normala:
– o ceapa potrivita
– doi morcovi
– o telina mica
– radacina de patrunjel
– vegeta sau sare
-plus una bucata limba (de care gasiti) – eu am avut de vitel.

In primul rand limba trebuie spalata extrem de bine. Cand o cumparati de la magazin nu arata tocmai apetisant (motiv pentru care nici nu v-am pus poza cu ea necuratata). Bunica mea folosea pe langa limba si o codita (de porc). Eu nu am gasit nicum de cumparat dar daca aveti ocazia o puteti folosi cu incredere. Dupa ce o spalati bine se pune la fiert in apa cu sare. Si fierbe si fierbe, multicel, pana incepe pielita de pe ea sa se albeasca si sa se desprinda. O scoatem si aruncam prima apa care nu este buna de nimic. Eu nu am reusit niciodata sa decojesc limba ca pe portocala asa ca o curat ca pe cartofi cu un cutit ascutit. E foarte important sa se curete tot ce e alb de pe ea si toata pielita aceea groasa.
Din acest moment totul decurge ca la o supa obisnuita. Limba impreuna cu legumele se pun la fiert cu putina sare sau vegeta.
Cand legumele sunt fierte, se strecoara supa, se presara patrunjel proaspat si voila :).

Atata tot! Va garantez ca are un gust absolut deosebit datorita limbii. Limba o puteti pregati cu putina maioneza si cu usturoi si iese un aperitiv minunat iar legumele fierte pot fi folosite pentru salata beuf. Astfel ati impuscat trei iepuri dintr-o singura limba :).

Sa-mi tineti pumnii :D!