Category Archives: Aperitive

Crema de branza cu leurda

Print Friendly

Am descoperit leurda relativ recent, cred ca in urma cu vreo doi ani doar. Nu pot sa spun ca ma dau in vant dupa frunze dar din cand in cand mai merge cate o combinatie. πŸ™‚

image

Zilele trecute am facut aceasta crema de branza super rapida si mi-a placut cum a iesit. N-o fi ea cea mai originala reteta dar e buna, o sa va placa si poate va motiveaza sa mancati verdeturi din astea.

Ingrediente (la nimereala, ce-am avut prin frigider):

branza dulce (3 linguri)

branza telemea (razuita, tot cam 3 linguri)

smantana grasa (asemenea)

ceapa verde – 2 fire

leurda – jumate de legatura

sare, piper, praf de usturoi

se amesteca toate frumusel, se pun intr-un bol si voila! Cina sau mic dejun sau gustare sau pachetel pentru la servici. πŸ˜‰

image

Tartelete cu masline

Print Friendly

tarteleta cu masline Aveam chef de ceva sarat si un pic mai fancy…asa, ca sa-mi sature pofta de gatit ceva din placere si mi-am amintit de checurile sarate care se fac la fel de simplu ca si briosele. Asa am ajuns la reteta aceasta, foarte usor de executat cam cu orice ai prin frigider si destul de frumusica incat sa mearga si la o petrecere.

Avem nevoie de:

3 oua

250gr iaurt

100 ml ulei

2 lg germeni de grau (cei care arata ca niste fulgi)

280gr faina

un plic praf de copt

jumatate lgt bicarbonat

2lg porumb din conserva

5-6 masline verzi taiate mici (sau mai multe, dupa pofta)

sare

condiment ierburi de provence

Se amesteca ingredientele in ordinea in care le-am scris mai sus. Eu fac totul in acelasi bol pentru a nu mai spala atatea vase.

Se ung formele cu unt si se tapeteaza cu faina. Eu am avut aceste forme de tarte mici dar merg si in forme de briose. Se toarna compozitia in ele si sa dau la cuptor pentru 30 minute sau pana au o culoare frumoasa, aurie.

Se scot din cuptor si se lasa putin la racit. Se pot servi cu crema de branza sau pur si simplu ca snack intre mese sau la servici.

tartelete-cu-masline

Enjoy!

Ce-am mai gatit

Print Friendly

A fost o vara mai mult decat lenesa pentru mine, fara “gateli” extraordinare sau retete inedite dar pe alocuri gustoasa si plina de savoare. Am zis ca daca la carti fac rubrici de genul “Ce-am mai citit”, merge si aici ceva asemanator, mai ales ca nu ne-am mai auzit demult. Asadar, ce-am mai mancat bun:

  • Preadelicioasele supe: de pui cu galuste si supa de gaturi de curcan cu taietei lati, patrunjel, piper

  • Cuscus fiert, asezonat cu ulei de masline, sare si cimbru uscat (de anul acesta) – pus in salate sau la micul dejun

  • Pateu de pui cu ardei si turmeric

pateu cu ardei

  • Cartofi prajiti cu branza (ca nu suntem sfinti :P)

  • Rulada din omleta cu ardei kapia, patrunjel si turmeric

  • Pulpe de rata facute in vasul roman pe varza + mamaliga

  • Rosii bune bune cu cascaval si alte branzeturi

  • Niste oua ochiuri in sos de rosii (saksuka le zice) – nu mi-au placut, cad prea greu la stomac.

  • Vinete FABULOASE: coapte in cuptor, stropite cu ulei de masline si sare, apoi tocate si amestecate cu ceapa rosie, usturoi razuit, zeama de lamie si ardei capia taiat marunt. Delicioase, fantastice si absolut mirobolante!

Nu ne-a lipsit nici painea cu maia (ritualul saptamanal): simpla, integrala cu in, cu ovaz, cu seminte sau secara.

  • Cel mai slabut am stat cu deserturile, care nu prea m-au atras anul acesta. Am facut rar brownie cu nuca, clafoutis cu visine, tarta cu prune, gris cu lapte.

Si or mai fi fost dar au ramas nepozate, neconspectate si uitate. Aproape ca a trecut vara ceea ce nu poate sa ma bucure. Vine draga de toamna cu toate bunatatile ei si cu planuri si proiecte pentru mine. πŸ™‚ Sper sa ne citim curand! Va imbratisez cu drag!

 

Scones rapizi cu branza si ceapa verde

Print Friendly

Despre scones v-am mai povestit si cu alta ocazie (aici sau aici). Sunt niste biscuiti englezesti cu praf de copt, foarte gustosi fie ca-s sarati sau dulci si numai buni de pregatit intr-o dimineata in care va treziti fara paine la micul dejun. Astazi va arat tot o reteta de scones sarati, pentru ca ii preferam celor dulci si pentru ca merg cu absolut orice: unt, sunculita, oua, salate, guacamole, somon afumat si lista poate continua.

scones4

Asadar, ingredientele pentru 6 biscuiti mari:

200gr faina integrala

1 lingura praf de copt

1 lingurita rasa de zahar (sau mai putin)

1 lingurita sare

50gr unt la temperatura camerei

150ml lapte

100gr branza razuita

coditele de ceapa verde

Amestecam ingredientele uscate cu untul si adaugam laptele. Framantam usor cu mana pana se omogenizeaza. Adaugam si branza si coditele de ceapa taiate marunt. Formam o bila de aluat si o lasam sa se odihneasca 15 min. Este un aluat sfaramicios, nu-l manevrati prea mult, doar cat sa-i dati o forma compacta. Punem cuptorul la incalzit.

Transferam aluatul pe o bucata de cartie de copt, presaram faina si il intindem usor cu facaletul pana este gros cam de 2,5cm. Impartim cercul de aluat obtinut in 6 bucati.

Transferam cu tot cu hartie de copt pe o tava iar tava o bagam in cuptor pentru 10 -12 minute, pana se rumenesc frumos la suprafata.

Scoatem pe un grilaj, lasam sa se aeriseasca pana punem masa si gata. Micul dejun este servit! Nu uitati sa seriviti cu ele si o cana delicioasa de ceai!

Enjoy!

Lipii din faina fara gluten

Print Friendly

3Cred ca deja ma stiti, sunt pasionata de paine, aluaturi, faina asa ca nu va veti mira poate cand veti vedea ca am participat cu drag la provocarea Ruxandrei care, impreuna cu echipa Schar, a avut tot felul de campanii in online pentru promovarea produselor fara gluten. Am primit spre testare cateva tipuri de faina fara gluten Schar cu care sa ma joc in experimentele mele cu painea.

Dieta fara gluten este foarte la moda in ultimii ani, a devenit un adevarat curent (ceea ce nu e intotdeauna bine) dar adevarul este ca, in spatele acestei publicitati excesive se afla o boala deloc amuzanta si destul de serioasa. Atunci cand ai o astfel de boala, nu iti permiti sa-ti fie pofta de paine asa ca gasirea unui produs cat mai asemanator este probabil o bucurie. Saptamana trecuta m-am tot jucat cu faina aceasta si am realizat ca nu e simplu deloc sa traiesti fara gluten. Am incercat mai multe variante de paine cu faina fara gluten si recunosc ca nu mi-a fost usor. Am cautat in zadar aluaturile pe care le framant cu drag…faina fara gluten este cu totul altfel. Intr-un final insa, i-am dat de cap si pot sa va arat si voua doua retete – lipiile de azi si o reteta de paine pe care o voi publica in zilele urmatoare.

Reteta de baza pentru lipii este cam aceeasi in majoritatea culturilor in care se gaseste – pita, chapati, tortilla, naan – difera denumirile si tipurile de faina folosite dar toate sunt variatii ale acestei paini simple care se coace pe gratar sau in tigai nonaderente. Asadar, atunci cand esti nevoit sa mananci fara gluten cred ca o astfel de lipie este cea mai usoara optiune. Iata cum le-am facut eu (este o reteta masurata in cani pentru ca le-am facut cam la ochi – puteti folosi orice cana):

Ingrediente pentru 6-8 lipii:

1 cana de apa calduta

un plic de drojdie

2,5 cani faina fara gluten

2 lingurite de sare

o lingura de ulei de masline

Amestecam ingredientele cu o furculita sau intr-un robot. Iese un aluat destul de compact, nelipicios. Formam o biluta pe care o punem intr-un vas acoperit cu o panza curata. Lasam sa creasca. Eu l-am lasat pe calorifer vreo doua ore. Nu stiu exact de ce a durat asa mult, posibil sa fi fost mai rece la mine in casa. Ideea este sa se dubleze volumul bilei de aluat.

Impartim aluatul in 6 bile mai mici pe care le tinem pastram acoperite in timp ce le intindem pe rand. Incingem bine o tigaie non aderenta. Punem o lingurita de ulei pe care il stergem apoi cu un servetel.

Bilele de aluat se intind cu facaletul pana ajung foarte subtiri – cu cat mai subtiri, cu atat mai bine. Aluatul seamana mai degraba cu un aluat de biscuiti, el neintinzandu-se cum sunteti obisnuite poate de la aluaturile cu gluten. Folosim faina pentru a nu-i permite sa se lipeasca de blat.

Cand tigaia este bine incinsa, coacem lipiile pe rand, cate 2-3 minute pe fiecare parte. Lipia ar trebui sa se umfle din loc in loc, formand o bula de aer in interior.

Rezultatul final va fi o lipie numai buna de umplut cu ce va place voua. Noi am mancat-o simpla cu masline si a doua zi la pachet cu niste iaurt.

Daca vreti sa incercati faina, stati cu ochii pe aceasta campanie. Saptamana viitoare urmeaza un concurs pentru cititori care are ca premiu o masina de paine de la Tefal Nutribread.

Follow my blog with Bloglovin

Biscuiti cu maia – sarati si crocanti

Print Friendly

Brutarii amatori pasionati de painea cu maia stiu ca te cam doare sufletul de toata maiaua pe care trebuie sa o arunci la hranire. Asta ma face si pe mine sa incerc tot felul de retete cu maia si sa o folosesc cat mai mult. Asa am ajuns la clatite, la biscuitii cu unt, la popovers si la briosele englezesti. Iar acestea sunt doar experimentele pe care vi le-am povestit aici caci in “culise” au fost mult mai multe. Azi pot sa adaug la aceasta colectie si o reteta de crackers (biscuiti sarati, crocanti). Inspiratia pentru ei a venit de la unul dintre blogurile mele preferate despre paine cu maia – Bread Experience.

Iata asadar ce simpatici sunt si cum i-am facut.

Ingrediente:

1 cana de maia hranita, la temperatura camerei

1/4 cana de ulei (am incercat reteta cu ulei de floarea soarelui, de masline, unt topit – cand voi avea, voi incerca si cu untura)

1 cana si un sfert de faina spelta (am ales sa folosesc faina spelta pentru ca nu imi place in paine dar iese bine cu orice fel de faina)

jumate de lingurita de sare

ierburi aromate sau seminte de chimen sau susan

Intr-un bol de plastic, amestecam maiaua cu uleiul pana se omogenizeaza cat de cat. Adaugam faina, sare si ierburi aromate (sau chimen). Framantam un aluat moale, elastic, oarecum asemanator cu aluaturile de tarte. Il invelim in folie de plastic si il lasam pe blat, la temperatura camerei, pentru 7 -8Β  ore (peste noapte). Daca este cazul, se poate tine si la frigider dar inainte de a-l intinde, trebuie lasat sa revina la temperatura camerei. Eu am vrut sa experimentez si am incercat sa-l intind si rece – este foarte dificil si biscuitii ies grosi, desi tot buni la gust.

Intindem aluatul cu un facalet, intr-o foaie cat mai subtire (direct pe hartie de copt). Am preferat sa-l intind tot pe faina si nu pe ulei. Sub aluat, punem o hartie de copt pentru a nu ne mai chinui cu transferul biscuitilor. Dupa ce l-am intins cat se poate de subtire, il taiem in carouri sau patratele cu o rola de pizza.

Presaram deasupra ierburi si putina sare si trasnferam hartia cu tot cu aluat intr-o tava. Preincalzim cuptorul si ii coacem pana la 15 minute in functie de cat de crocanti ii vreti. La 5-7 minute, intoarcem tava in cuptor pentru a se coace uniform. Se pot coace si 2 tavi odata, alternand pozitiile acestora in cuptor.

Cand ii scoatem din cuptor, biscuitii se vor rupe foarte usor pe liniile taiate mai devreme. Cei de mai jos sunt cu boia. Ideea mi s-a parut grozava, dar la copt, boiaua s-a facut amara asa ca ulterior am renuntat la ea.

In orice caz, biscuitii sunt excelenti! Imi fac cate o tava in weekend si rontai toata saptamana la ei. Astfel, nu mai sunt tentata sa-mi cumpar prostii cand sunt la servici. Si daca-i tai cu o forma de patiserie sunt si tare frumosi!

savory crackers

Enjoy! πŸ™‚

Cea mai buna placinta cu branza

Print Friendly

Inspiratia pentru aceasta minunata placinta, care s-a dovedit a fi cea mai buna placinta pe care am facut-o pana acum, a venit de la Andreea care a facut-o intr-o noapte si a postat-o pe Fb. Cautam demult reteta pentru placinta asta (simpla pentru altii) la care foile nu sunt uscate si branza este…din plin! Si pentru ca aveam in frigider o legatura de praz mic si una de leurda, am adaptat-o si a iesit minunatia de mai jos.

Sa va povestesc cate ceva despre ingrediente intai.

Prazul mic este un praz cat ceapa verde despre care eu habar n-aveam ca exista dar l-am gasit in piata la o babuta.

Iar leurda…ei bine, dupa nebunia de anul trecut cu leurda, de toate blogurile povesteau despre ea si o foloseau la retete, nu i-am rezistat si am cumparat si eu anul acesta. Nu pot sa zic ca mi-a placut prea tare cruda asa ca era musai sa fac ceva cu ea ca sa nu o arunc. Si al treilea ingredient important – branza: pe aceasta am avut-o adusa de la matusa mea, facuta din lapte de la vacuta ei. Va inchipuiti asadar ca a fost o branza foarte buna si gustoasa.

Bun, acum ca am lamurit problemele acestea, sa revenim la lista de ingrediente:

800gr branza sarata

o legatura de praz mic (folosim doar partea alba)

o legatura de leurda

5 oua

o smantana mica (250gr)

500ml iaurt bun (de capra am avut eu acum)

1 pachet de foi de placinta

ulei pentru uns foile si unt pentru uns tava

Taiem prazul mititel si il calim in putin ulei pana se inmoaie. La fel procedam si cu leurda pe care o maruntim si o punem un minut in tigaie, peste praz. Nu e nevoie sa le caliti prea mult, doar cat sa se inmoaie.

Razuim branza si o amestecam bine cu prazul si leurda, doua oua, smantana si cam un sfert din iaurt.

Pregatim foile de placinta (dezghetate), intinzandu-le pe masa. Le numaram si pentru ca folosim cate doua de fiecare data, vom imparti la 2. Mie mi-au iesit astfel 7 perechi, deci am impartit si compozitia de branza tot in sapte.

Se folosesc tot cate doua foi puse una peste alta. Inainte de a pune compozitia, ungem foaia de deasupra cu un strat subtire de ulei. Punem compozitie pe jumatate din foaie, tragem jumatatea cealalta peste ea si o inghesuim intr-o tava (unsa cu unt in prealabil). E greu de explicat, si eu am inteles mai greu cand mi-a povesti Andreea si nu sunt nici acum sigura ca mi-a iesit cum face mama ei, dar ceva tot a iesit.

Cred ca e la fel de bine si daca le infasurati ca pe rulada dar mie mi-au placut asa, incretite si s-au si potrivit la fix cu tava.

Restul de iaurt il batem cu cele trei oua ramase si il turnam peste foile de placinta, in tava.

Bagam la cuptor pentru 45 de minute sau pana se rumeneste la suprafata.

Rezultatul este o placinta grozav de gustoasa si buna. Foile se hidrateaza de la iaurt si nu ramane nici una uscata. Cand se raceste imi inchipui ca e si mai buna dar la noi nu prea a rezistat.

Prazul se simte destul de bine desi nu am pus prea mult si leurda parca se pierde in peisaj (poate pentru ca branza mea a fost cam sarata).

Ma gandesc ca e o placinta buna pentru micul dejun sau de luat la pachet la servici dar trebuie facute doua tavi ca nu prea ii rezisti cand e calda.

Pe langa placinta, va las sa va bucurati ochii cu aceasta panza superba, cusuta in 1942 si foarte, foarte frumoasa!

Nu stiu prin ce minune culorile s-au pastrat atat de vii si frumoase, nici panza nu este rupta sau ingalbenita. Lucru bun, romanesc, vechi!

Asadar, sa va fie de bine placinta, si sa fiti sanatosi!

Diana

Cele mai bune briose aperitiv

Print Friendly

…vin de la Emily, cea mai cupcake dintre bloggeritele din domeniul nostru, e talentata si are o predilectie pentru frumos si dragalasenie, ceea ce se vede in retetele si pozele ei minunate. πŸ™‚ Noua ne plac mult briosele sarate de orice fel dar acestea au fost cele mai bune de pana acum pentru ca au crescut frumos si nu au ramas deloc umede in interior cum se intampla in general cu checurile aperitiv sau briosele cu multe ingrediente.

Tocmai de aceea am decis sa vi le si arat, cu multumirile de rigoare care merg catre prietena mea Emily. πŸ™‚

Ingrediente:

2 oua

125gr iaurt cremos

100gr branza sarata rasa

120ml de ulei

140gr faina

2 lingurite rase de praf de copt

1/4 lingurita bicarbonat

sare, busuioc uscat, fulgi de ardei

12 rosii cherry (eu am avut unele adorabile, mici, mici de tot)

Cand am pozat eu reteta aceasta era sfarsit de vara si aveam rosii proaspete din gradina, din acelea gustoase si dulci, doar foarte putin acrisoare. Era pentru prima oara cand gustam rosiile astea minuscule, cat o unghie de mici, crescute in gradina unei colege. Si desigur ca m-am indragostit, le-am pus pe un platou si ma uitam toata ziua la ele…mai ciuguleam cate una de ziceai ca mananc alune si ma tot gandeam cum sa profit de ele intr-o reteta care sa le puna in valoare. Si iata ca a venit Emily cu inspiratia, aceste briose fantastice cu gust subtil de branza si busuioc (pe atunci aveam si busuioc proaspat).

Metoda de preparare este aceeasi ca la toate retetele de briose – se amesteca separat ingredientele uscate si apoi cele umede. Asadar, faina, praful de copt, bicarbonatul si condimentele intr-o parte iar in partea cealalta se bat ouale cu sare si iaurtul. Punem si uleiul si apoi branza rasa si le combinam cu ingredientele uscate amestecan cu o spatula.

Le punem in forme de briose cu cate o rosie cherry mot si le dam la cuptor pentru 20 minute. Vedeti ca am fost cuminte si am respectat reteta originala, nu? πŸ™‚ Pacat, pacat, pacat…ca ies doar 12. Mai facem o portie? πŸ™‚

briose cu rosii mici mici

Branza topita de casa

Print Friendly

Am mancat branza topita de cand ma stiu si doar recent am renuntat la ea pt ca…well, pentru ca nu vreau sa mai mananc branza topita din comert. Asta si pentru ca am descoperit la matusa mea o reteta de branza topita de casa si de atunci ma tot chinui sa o fac. Acum e insa prima oara cand imi si iese si asta pentru ca e prima oara cand folosesc branza facuta de mine. Asadar, reteta aceasta necesita o branza de casa buna, adevarata – nu cumparata. Cred ca am incercat-o de cel putin cinci ori cu branza de cumparat si nu a iesit niciodata.

Si dupa excursia de anul asta la tara, m-am convins ca nu-i asa de greu de facut branza in casa si mi-am facut curaj. Dar asta e o poveste pentru alta data, cert e ca branza mi-a iesit din prima, o branza gustoasa si dulce, pe care o vedeti mai jos.

branza proaspata

Si de aici pana la branza topita nu a mai fost decat un pas. Ce va trebuie:

1 kg de branza

1 lingurita de bicarbonat

1 lingurita de sare

Presaram sarea si bicarbonatul peste branza, acoperim si lasam o ora si jumatate.

Apoi adaugam 100gr unt, 4 linguri cu smantana si (optional) un galbenus de ou.


Se pun toate intr-o olicica si se fierb pe aburi amestecand mereu. La un moment dat o sa se topeasca toata branza intr-o crema delicioasa. Cand toate ingredientele s-au omogenizat si nu mai avem cocoloase, luam de pe foc si turnam intr-o forma.

O punem la frigider si e buna de mancat aproape imediat.

Desigur, ii putem adauga tot felul de arome – sunca, fulgi de boia, chimen, verdeturi si orice altceva va mai trece prin minte.

Enjoy! Ce ziceti? V-am convins sa incercati? πŸ™‚

Popovers – clasic si cu maia

Print Friendly

Popovers este denumirea unor briose interesante cu ingrediente putine. Atat de putine de fapt, incat e o mirare ca ele cresc asa de frumoase si ies atat de impresionante. Daca va spun ca nici macar un agent de crestere nu au, ma credeti? πŸ™‚

popover2

Partea haioasa cu aceste popovers este ca arata asa (vezi poza de mai sus) doar vreo 2 secunde dupa ce le-ai scos din cuptor. Dupa aia incep sa se dezumfle si ajung chiar si la un sfert din marimea initiala. Asta nu inseamna insa ca-s mai putin bune.

Prima varianta pe care am incercat-o a fost o reteta simpla dar cu maia. Daca nu aveti maia, nu disperati…popovers se fac fara nici o problema si fara aceasta drojdie naturala care aici este folosita doar pentru aroma si nu pentru crestere.

Asadar, ingredientele de baza ar fi:

jumate de cana de maia (nu conteaza daca e proaspat hranita sau nu – o folosim doar pentru gust)

3 oua mari

jumate de lingurita de sare

1 cana de lapte caldut

1 cana de faina

Se bat toate acestea cu telul, destul de superficial, fara sa insistati prea mult. Compozitia va fi lichida, mai lichida decat la clatite.

Inainte de a amesteca ingredientele, punem cuptorul la incins cu tot cu tava de briose.Β  Dupa ce este gata compozitia, scoatem tava de briose si ungem cu grija 6 din cele 12 spatii, cu ulei sau unt. Nu fiti zgarciti cu grasimea ca altfel se vor lipi si nu va fi chip sa le mai scoateti din forme. Cam asa au ajuns de turtite cele pe care le-am facut in tura a doua. :))

Oricum, eu nu pot sa inteleg cum au fost pozate cele pe care le gasim pe net cand cautam popovers. Cred ca-s de plastic pentru ca altfel nu-mi explic de ce nu s-au dezumflat in timp ce le pozau.

Anyway, punem compozitia in forme, lasand spatiu intre ele. Adica o forma o umplem, cealalta o lasam goala si tot asa. Umplem pana la buza formei. Coacem 15 minute in cuptorul incins, apoi scadem temperatura si mai lasam 15 minute sau pana se rumenesc.Β Le servim imediat ce le-am scos din cuptor. Merg de minune cu smantana si branzeturi sau cu dulceata.

Si acum, a doua reteta cea in care am fost mai curajoasa si am schimbat ingredientele:

1 cana de zer incalzit usor (zer ramas de la branza…I’ll tell you about that some other time)

3 oua mari

jumate de lingurita de sare

1 cana de faina spelta alba

si jumatatea de cana de maia

Rezultatul a fost la fel de delicios desi nu asa de impresionant la aspect. Au iesit ceva mai palide si nu asa de umflate.

Aici deja se dezumflasera putin. In orice caz, s-au mancat la fel de repede ca si celelalte.

Sunt grozave pentru micul dejun de duminica si atat de usor de facut incat poti sa te duci in bucatarie, sa le pregatesti repede si apoi sa te mai bagi in pat juma de ora pana sunt gata. πŸ™‚

Daca va intrebati ce sunt totusi aceste popovers si de ce se numesc asa (desi este destul de evident), ei bine, aflati ca popovers sunt o imitatie americana dupa Yorkshire puddings. De fapt…daca studiem putin problema, sunt exact acelasi lucru…doar ca-s redenumite, ca na, asa stiu americanii sa “imprumute”.Β  Si acum ca am aflat asta, duminica viitoare execut niste Yorkshire puddings…aceleasi ingrediente de mai sus, dar cu alte gramaje.

Pam pam! πŸ™‚