Monthly Archives: February 2012

You are browsing the site archives by month.

Cumparaturi

Demult nu v-am mai recomandat nimic asa ca, in lipsa de inspiratie culinara (adica sufar de lene, pt cine n-a inteles) iaca pe ce am mai dat banii:

Sper ca nu v-am mai zis de cuburile aceastea. M-am uitat in urma pe blog si nu am gasit dar cine stie…le folosesc de mult timp, de cand s-a deschis DM in Constanta si e posibil sa le mai fii mentionat. Exista 3 sortimente disponibile – legume, vita si pui si costa cam 6 lei cutia cu 6 bucati. Sunt de marimea cuburilor de concentrat pe care le stiti si de la alte firme dar acestea sunt naturale. Nu stiu cat costa cuburile ne-naturale dar mie acestea mi se par acceptabile ca pret, mai ales ca nu folosesc chiar atat de frecvent asa ca nu cumpar prea des.

Iata si lista de ingrediente: sare mare, amidon din porumb, extract de drojdie,grasime de palmier, carne de gaina 4.8%, grasime de gaina 4.8%, ceapa, zahar caramel, salata, cucurma, patrunjel, usturoi, rozmarin, extract de rozmarin. Eticheta mai spune ca toate provin din culturi ecologice. Este un produs Bio certificat de catre BCS Oko-Garantie GmbH Germania pentru cine se pricepe.

Eu sunt foarte multumita de ele, sunt gustoase si concentrate. Cel mai des le folosesc pentru a face un soi de supa instant pe care sa o pun la risotto sau paella dar si la supa de pui atunci cand e mai saraca in carne.

Tot din DM am luat si aceste hartii de briose foarte haioase la 4 lei pachetul cu 40 de bucati. Alea roz nu-s cine stie ce dar cele albastre cu buline sunt adorabile!

Iar din Carrefour, la o lichidare de stoc am gasit aceste forme din silicon pentru bomboane. 10 lei pentru 12 bucati. Nu le-am folosit inca pentru ca nu am gasit nici o reteta de bomboane care sa ma inspire, dar nu-i asa ca-s dragute?

Soldatei cu cocos

In caz ca nu ati fost pe faza cand am scris pe Fb despre armata de bomboane Rafaello pe care le-am facut intr-o zi, iaca-ta mai jos reteta care-i genial de simpla si cea mai delicioasa dintre toate cele incercate de mine pana acum.

Va trebuie:

  • o cutie lapte condensat indulcit (al meu are 397gr)
  • 200gr fulgi de cocos
  • (optional) migdale

Am incalzit usor laptele condensat – nu mult, doar cat sa se dezmorteasca si apoi l-am amestecat cu 150gr cocos. In functie de consistenta mai adaugati cocos. Am amestecat si am format in palme bilute pe care le-am tavalit apoi prin cocos. Daca vreti, puneti si o migdala in mijloc, eu nu am avut. Ca sa le rulati mai usor umeziti din cand in cand mainile cu apa.

Se aseaza in formatie in hartiute de bomboane si se dau la rece cateva ore. Incercati sa nu mancati jumate de compozitie inainte de a fi gata bilutele. πŸ˜› Sunt mai bune reci! πŸ™‚

Fasole batuta

Stiu ca toata lumea face fasole batuta si nu e chiar cea mai complicata reteta dar am descoperit-o intr-o carte veche cu retete, un pic altfel decat cum o faceam pana acum si am zis sa v-o arat si voua. Este vorba de Albumul literar gastronomic despre care v-am scris acum cateva zile si iata reteta:

Cred ca se vede destul de bine reteta astfel incat nu o mai transcriu dar vroiam sa va zic ca eu folosesc mixerul vertical pentru a marunti fasolea dar nu merge prea bine…nu-mi iese niciodata atat de fina pe cat mi-as dori dar nu am alta optiune acum. De data aceasta am facut doar un bol mic pe care as fi vrut sa-l servesc cu ulei de dovleac. Este geniala combinatia fasole batuta cu ulei de dovleac – v-o recomand!

Dar consortul s-a razvratit, a zis ca nu se poate fasole batuta fara ceapa asa ca a calit ceapa cu o lingura de bulion si a inecat fasolea in ea.

A fost delicios, de ce sa nu recunosc. πŸ™‚

Album literar gastronomic

Mi-am adus aminte de curand ca incepusem sa va povestesc despre cartile mele de bucate sau care au legatura oarecum cu bucataria. V-am povestit deja despre Anthony Bourdain, despre The Flavor Bible si despre Julian Barnes – Pedantul in Bucatarie si Jamie Oliver. Apoi m-am luat cu vorba si am uitat sa va mai povestesc si despre altele. Dar un articol de aici mi-a amintit de aceasta serie de articole pe care vroiam sa o fac dar si de acest album literar gastronomic care-i mai batran decat mine.

Am primit albumul de la tatal prietenului meu si l-am considerat mereu unul dintre cele mai frumoase cadouri primite desi este o carte veche si intr-o stare nu ideala. Ce mult conteaza ca un cadou sa fie facut cu gandul la cel care-l va primi, nu-i asa?

Editia pe care o am eu este publicata in 1982 si stiu de cel putin inca o editie a acestui almanah. Ceea ce-l face deosebit de alte carti de bucate este prezentarea. Fiecare pagina este impartita in doua – o jumatate cu retete si o jumatate cu un text literar cu referinte culinare sau diverse anecdote sau poezii. Imi plac foarte mult si ilustratiile, totul este deosebit la album.

In partea de literatura gasim autori cunoscuti si altii mai putin cunoscuti, texte integrale sau doar fragmente, poezii si vorbe haioase, recomandari de diete si sfaturi de nutritie si proverbe toate cu referire la gastronomie. De partea cealalta, retetele sunt delicioase nu numai in modul evident ci si prin felul in care sunt scrise: se foloseste untdelemn, focul se incinge crancen, laptele se infrateste cu galbenusurile chinuite cu bataia si altele asemenea.
Asadar, daca-l gasiti prin biblioteca parintilor sau a bunicilor nu ezitati sa-l luati la rasfoit. Nu o sa regretati!

Negrese cu alune de padure pentru Tea Party

Petrecerea de luna trecuta de pe blogul lui Emily a fost un mare succes astfel incat nici cea de luna asta nu cred ca o sa treaca neobservata. Si pentru ca ador ceea ce in engleza se numeste tea party, dar si pentru ca nu am parte de ele in realitate, particip si luna aceasta la deja celebrul proiect. πŸ™‚ Culorile pentru luna aceasta au fost roz si lime si desi rozul nu este tocmai culoarea mea preferata, l-am ales in locul verdelui lime pentru care nu am avut deloc inspiratie.

Reteta de negresa este simpla, una dintre putinele care imi ies satisfacator (am o problema cu negresele…nu pricep de ce). Este imprumutata si adaptata de aici.

Ingrediente:

  • 200gr ciocolata (eu pun jumate de ciocolata amaruie si restul cu lapte pt ca nu-mi place cand iese prajitura prea amara)
  • 2 linguri cu varf de alune de padure macinate
  • 200gr unt
  • 85 gr faina
  • 40gr cacao
  • 2 oua
  • jumate cana zahar

Dupa ce punem cuptorul la incalzit se topeste ciocolata pe aburi si se amesteca bine cu untul. Se lasa deoparte la racit. Separat amestecam zaharul si ouale, respectand reteta – adica se bate cu mixerul 5 minute pana devine crema. Cu o lingura, amestecam cu ciocolata si apoi cu faina si cacaoa pe care le cernem (musai, ca altfel face cocoloase). Punem si alunele si amestecam usor pana se omogenizeaza.

Am folosit un vas mic de jena pentru ca nu am tava asa de mica si reteta nu-i pentru tava mare de prajituri. Am pus in vas hartie de copt si apoi am turnat compozitia. Am lasat-o la cuptor 25 de minute. Dupa ce s-a racit de tot am decupat inimioare cu formele de biscuiti. Et voila! Asta a fost tot! πŸ™‚

Ei si cu ele la subrat am plecat la tea party! πŸ™‚

Mancare de mazare a la Alex

Adica asa cum ii place consortului, cum a invatat-o el acasa si cum face si pe la mine din cand in cand. Eu recunosc, nu prea ma dau in vant dupa mazare dar aceasta nu-i rea deloc. Reteta mi-a scris-o el in caietul de bucate acum mult timp, cand am inceput sa mancam/gatim impreuna β™₯ si cred ca o sa simtiti diferenta fata de retele mele pentru ca el este mult mai meticulos, ii place sa fie totul clar, cantitatile sa fie fixe dar si perioada de pregatire sa fie exacta. Eu sunt ceva mai relaxata, experimentez si pun dupa ochi si cred ca asta se simte si cand va povestesc despre ce am gatit.

Cu aceasta reteta particip si la proiectul lui Alice, Lunea gateste romaneste – o idee tare faina pe care am urmarit-o cu drag. Cred ca mancarea de mazare face parte din bucataria traditionala romaneasca desi poate ca majoritatea gospodinelor o fac cu carne. Noua, asa carnivori cum suntem, ne place mai mult fara carne, servita doar cu o lingura de smantana.

Ingrediente:

1 pachet de mazare congelata sau o conserva mare de mazare (800ml)

600 ml apa pentru fiert

2 linguri bulion

2 cepe potrivite

2 lingurite sare mare

100ml apa pt indoit bulionul

3 linguri ulei

marar dupa gust – o legatura zice el dar mie-mi place ceva mai putina

Inceputul retetei e cu siguranta traditional romanesc πŸ˜› πŸ™‚ – se caleste ceapa in ulei pana devine transparenta. Adaugam mazarea congelata (sau daca e din conserva – scursa de zeama) si apoi apa. Amestecam si fierbem 13 minute pe foc potrivit.

Amestecam bulionul cu apa pana se dizolva si apoi il adaugam la mazare.Punem si sarea si se mai fierbe apoi 7 minute. In ultimele 2 minute de fiert se adauga mararul.


Et voila! Mazarea-i gata. Servim cu o lingura de smantana si cu paine proaspata!

Eu mai fac uneori si niste morcovi prajiti care merg de minune cu mazarea desi consortului nu-i plac. πŸ™‚

Indian Chai de la Twinings

Am o micuta prietena, micuta este a term of endearment ca de fapt nu-i chiar asa de mica, Raluca pe numele ei, care mi-a facut acum ceva timp o mare bucurie cu o multime de ceaiuri pe care nu le mai incercasem. Nu stiu cum a reusit dar nu e nici macar unul sa nu-mi placa dintre minunatiile pe care mi le-a trimis. Despre multe dintre ele am scris pe Tea.Mug dar am unul care mi-a placut in mod deosebit asa ca vreau sa va spun si voua doua vorbe despre el.

In ultima perioada renuntasem in mare parte la ceaiurile la plic pentru ca nu mai gaseam nimic sa-mi placa dar acest sortiment m-a facut sa uit temporar de toate experientele neplacute cu ceaiurile la plic. Face parte dintr-o colectie Twinings pe care, din pacate, nu am vazut-o la noi dar nu as ezita sa o cumpar daca as gasi-o.Β  Este un ceai negru cu arome orientale care se potriveste foarte bine cu atmosfera acestei ierni friguroase. Se simt in el condimente de poveste – scortisoara, ghimbri, cardamom, cuisoare – si se simt bine, nu in felul artificial in care le regasim in alte ceaiuri.

Dupa ce l-am gustat simplu i-am adaugat si jumatate de lingurita de lapte condensat. Ce-a rezultat mi-a placut atat de mult incat nu am mai avut rabdare sa-i fac si ultima poza. πŸ™‚ Mi-a parut rau ca nu aveam decat un plic, as mai fi baut vreo 2 cani. Bun lucru au facut astia de la Twinings cu ceaiul acesta…tare as fi curioasa sa mai incerc si altele din gama Voyage.

Experimente – risotto cu anason stelat

Iubitul meu ma “acuza” mereu ca fac experimente in bucatarie si cum el e mai conservator intr-ale mancatului, asta nu-i totdeauna un lucru bun. :))
M-am gandit sa va arat si voua, din cand in cand, cate un experiment din acesta…sa vedem cum vi se pare. πŸ™‚ Nu dati cu pietre insa ca de-aia le si zic experimente, pentru ca-s ciudate. πŸ™‚

Nu stiu ce m-o fi traznit de am pus anason in risotto dar nu a fost chiar asa de rau cum v-ati gandi. Risotto-ul l-am pregatit dupa tehnica de aici, adica nimic neobisnuit.

Iata care au fost ingredientele:

o cana de orez

cateva felii de kaizer taiat in fasiute subtiri

o mana de ciuperci din conserva, tot taiate subtire

1 litru zeama de legume (adica supa de la o salata beuf)

sare, piper

o ceapa

o steluta de anason

Am calit ceapa, carnea si ciupercile in aceasta ordine. Apoi am adaugat orezul si l-am lasat un pic sa se imbrace in ulei. Am pus si condimentele si apoi am inceput sa adaug zeama. La sfarsit, cand orezul a absorbit toata supa am inchis focul, am pus capacul si am mai lasat putin asa.

Nu o sa va mint, gustul a fost un pic cam dulce si ceva mai aromat decat as fi vrut. Mie-mi place anasonul asa ca nu m-am suparat dar nu-i chiar ceva de pregatit pentru musafiri, if you know what I mean. πŸ™‚