Monthly Archives: May 2011

You are browsing the site archives by month.

Shake cu multe vitamine

Pentru ca e din nou sezon de viroze vreau sa va arat un smoothie plin de vitamine care va poate ajuta sa le combateti. Recunosc din start ca nu e tocmai cea mai gustoasa bautura dar e plina de vitamine si inghitibila. 🙂

Ne trebuie:

  • o mana de stevie taiata marunt
  • zeama de la o lamaie
  • cateva rosii cherry
  • putina sare

Se pune totul in blender cu putina apa si se amesteca bine. Apoi se stoarce printr-un tifon sau se trece printr-o sita mica.

Se bea dintr-o rasuflare, pe stomacul gol. Ca orice verzitura, asre muuuulte vitamine si e tare santos.

Cumparaturi diverse

Nu stiu foarte multe despre aceasta firma dar cumpar destul de des de la ei si sunt multumita de produsele lor. Eu le gasesc intr-un magazin bio de la noi dar le-am vazut si online prin diverse locuri. Prima oara am cumparat de la ei sare pentru ca vroiam sa renunt la sarea iodata. Initial am luat-o pe aceasta pentru ca era mai curata dar apoi am revenit la ea pentru ca este potrivit de sarata. Stiu ca suna ciudat dar sunt obisnuita sa gatesc cu anumite cantitati de sare(un varf de cutit, o lingurita, etc) si atunci cand sarea este mai mult sau mai putin sarata, imi strica socotelile.

Au si diverse condimente, toate naturale, fara adaosuri de arome, coloranti sau alte minuni.

Tot din acelasi loc am cumparat si sirop din muguri de brad. L-am luat initial pentru ca ma supara o tuse si o usoara durere de gat. A functionat foarte bine in colaborare cu multe fructe si ceaiuri dar mi-a placut atat de mult la gust incat mai iau cate o lingurita din cand in cand, pur si simplu de pofta.

Atat sarea cat si oregano au fost in jur de 3 lei iar pe sirop am dar 11 lei.

Gulas de porc

M-am tot gandit si razgandit ce reteta sa pregatesc pentru concursul Laurei Laurentiu dintre toate cele pe care mi le salvasem de pe blogul ei. Dupa ce am testat reteta de sarailie, mi s-a parut prea simpla asa ca m-am hotarat intr-un final la o mancare zdravana si traditionala pentru ca mi-a ramas gandul la ea de tare mult timp. La ea ii zice gulas la ceaun dar pentru ca nu am nici curte, nici ceaun a trebuit sa ma adaptez conditiilor din mica mea bucatarie. Am modificat cateva dintre ingrediente si cantitati dar ideea principala este aceeasi minunat de gustoasa tocanita de cartofi cu carne de porc.

Ingrediente:

  • un kg de carne de porc (am cumparat-o gata taiata special pt gulas)
  • 2 cepe mari
  • 1 lingura de boia
  • 1 cana de boia
  • un kg de cartofi
  • un morcov mare
  • 2 linguri de untura
  • o lingurita pasta de ardei (cumparata ca nu am avut facuta de casa)
  • sare, piper, o lingurita de chimen, 2 foi de dafin
  • pentru galuste: 1 ou si cate o lingura de gris si faina pana cand am obtinut consistenta ideala

Am folosit in loc de ceaun, cea mai mare oala pe care o am. Am pus in robot ceapa si apoi morcovul pe care le-am maruntit binisor. Am topit niste untura in care am calit ceapa intai si apoi morcovul. Intre timp am pus la fiert niste apa (cam 2 litri).

Cand s-au inmuiat legumele am adaugat lingura de boia, am amestecat rapid si am stins cu apa fierbinte. Am pus chimenul batut bine in mojar, foile de dafin, carnea, sare si piper si le-am lasat sa fiarba (sa tot fi fost 40 minute).

Cartofii i-am taiat in bucati mari si i-am pus si pe ei la fiert odata cu pasta de ardei. Gustati pasta inainte de a o folosi caci puteti nimeri una foarte iute si nu mai puteti manca gulasul daca adaugati prea multa. Lasam sa fiarba cartofii.

La sfarsit adaugam bulionul, gustam de sare si piper si mai lasam un pic la fiert. Pregatim galustele amestecand bine oul cu sare, gris si faina si le aruncam in oala, una cate una, cu lingurita. Dupa asta, mai fierbe vreo 8 minute si oprim focul. Punem capacul si lasam sa se aseze aromele vreo 10 minute.

Servim cu paine de casa si (eventual) muraturi, daca mai aveti. Este un deliciu. O mancare minunata – satioasa si gustoasa. 😀 Cel mai mult mi-a placut aroma de chimen! I-a dat un gust cu adevarat deosebit.

French toast cu miere Wilhelm Tartler

Cand am aflat despre mierea Wilhelm Tartler cu greu m-am abtinut sa nu o incerc. Pana la urma am cedat si am cumparat 2 borcane de pe Kzarinne Bio Boutique si de atunci nu-i zi sa nu-mi bag degetele in borcanul cu miere; lucru care nu-i deloc recomandat asa ca voi sa nu faceti ca mine. 🙂

Mierea de floarea soarelui a devenit rapid preferata mea. Este cea mai gustoasa miere pe care am incercat-o vreodata. Mierea cu vanilie este extrem de aromata, are un gust deosebit. Multe dintre fetele care au gustat-o au ramas foarte impresionate de ea dar eu prefer gustul pur al mierii, fara amestecuri. Totusi, este o crema delicioasa cu un gust interesant asa ca nu voi ezita sa o folosesc in diverse deserturi. Borcanele de miere au 500gr si costa in jur de 20 lei. Initial am crezut ca sunt cam scumpe dar de fapt este un pret destul de bun pentru o miere naturala, produsa ecologic in Romania.

Si iata cum puteti folosi aceasta miere cu vanilie intr-un mic dejun delicios. La noi in casa se numea “gigi-papa”…nu ma intrebati de ce, ca nu stiu. Ulterior am aflat ca peste tot in lume se numeste French toast, dar mie tot “gigi-papa” imi vine sa-i zic. 😀 Nu stiu daca e un nume folosit numai in familia mea sau poate il mai stiu si altii…daca il cunoasteti si stiti de unde vine, sa-mi spuneti si mie. 🙂

Va trebuie: cateva felii de paine veche de o zi, 3 oua, cateva linguri bune de lapte batut, o lingura rasa de zahar pudra. Se amesteca toate acestea si se tavaleste painea prin ele. Incingem o tigaie non aderenta, o ungem cu putin unt si punem painea la prajit. O lasam pana se face galben – portocalie (nu va uitati ca la mine-i cam neagra…am scapat-o :P) pe amandoua partile.

O servim cu o lingurita de miere cu vanilie. Delicios! 😀

P.S. Nu-i un fel de mancare pe care sa-l consumati zilnic. Paine + zahar + unt + prajeala = very bad in cantitati mari. Eu le fac de maxim 2 ori pe an…doar asa, cand mi se face pofta. 🙂

Farfalle bolognese picante

Mi-era tare pofta de niste paste. Mi se intampla frevcent…la fel ca si cu dulciurile :D. Se intelege ca incerc sa ma abtin de la ambele dar nu-mi iese intotdeauna. Am executat asadar niste farfalle (care sunt preferatele mele) cu ceva carne tocata ramasa prin frigider de la nu mai stiu ce.

Am folosit:

  • o mana de carne tocata
  • farfalle cat pentru 2 persoane
  • sare, piper, busuioc, cimbru
  • putin cascaval razuit
  • sos chilli iute

Reteta e simpla de tot si rapida de asemenea. Se fierb pastele in apa cu putina sare. Se strecoara si in loc de a le clati cu apa, le amestecam cu o lingurita de ulei de masline.

In timp ce fierb pastele, pregatim carnea intr-o tigaie non-aderenta. Eu am avut carne de porc astfel incat nu am mai pus nici un pic de ulei. Doar carnea, condimentele si sosul de chilli – cam o lingurita (in functie de cat de iute este).

Apoi am pus in tigaie si pastele, le-am amestecat si le-am servit cu putin cascaval razuit.

Foaaaaarte gustos! 😀

Vegeta naturala

Am multe luni deja de cand nu mai folosesc vegeta si pot spune ca m-am dezobijnuit complet. Nu a fost prea greu intrucat o foloseam destul de rar si inainte.

Am gasit acest amestec de legume uscate la un magazin bio din oras si am ramas la el desi intre timp au aparut diverse alte modele, marci si variatii ale aceleiasi idei de legume uscate. E adevarat ca la inceput a fost mai ieftin pachetelul…intre timp, daca a aparut  moda asta cu alimentele bio, au marit si ei pretul. Daca as avea un deshidrator as pregati singura astfel de condimente dar cum nu e cazul, zic ca nu e o investitie chiar atat de mare. O punga din aceasta ma tine 2-3 luni, uneori mai mult. Costa 10 lei si are 100gr.

In poza puteti vedea si ingredientele; cat despre gust…nu am sa va mint – nu are gustul acela delicios de monoglutamat dar miroase bine de tot a supa de casa. 🙂 De fapt pentru asta o si cumpar – o adaug la supa, pilaf/paella, piure de cartofi si uneori condimentez cu ea carnea care merge pe gratar.

Acum stiti – la acest produs ma refer atunci cand scriu in retete “o lingurita de vegeta”.

Gasiti multe retete pe internet referitor la acest fel de vegeta naturala. Desigur, e ideal sa o pregatiti singuri dar mie mi se pare ca nu se merita. Si am sa va spun de ce. Excludem cazul in care aveti un deshidrator – desi chiar si atunci pregatirea dureaza destule ore.

Exista posibilitatea de a folosi cuptorul dar asta inseamna sa folositi foarte mult gaz ceea ce stim cu totii ca nu-i chiar asa de bine pentru mediu. Peste tot se recomanda folosirea cat mai putin posibil a cuptorului iar deshidratara pe parcursul a catorva ore a unei tavi de legume, nu-mi pare o idee prea stralucita. In acelasi timp, nu va recomand deshidratarea la soare daca locuiti in zone cu umiditate crescuta adica aproape de mare. Am incercat vara trecuta sa deshidratez rosii la soarele din balcon si desi au fost bine peste 26 de grade, si le-a batut soarele toata ziua – rosiile au mucegait datorita umiditatii caracteristice orasului nostru.

Asadar, dupa cum vedeti, aceste legume uscate de cumparat sunt un compromis destul de bun – o idee buna pentru a evita folosirea  inutila a cuptorului si, de ce sa nu recunoastem, o solutie comoda.

Salata Iceberg

Salata iceberg este un soi de salata pe care am gasit-o acum ceva timp in supermarket-uri si m-am indragostit de ea. Imi place foarte mult pentru ca este gustoasa si crocanta, are o aroma de proaspat si de primavara care imi place tare mult si nu se ofileste atat de repede ca si salata clasica. O capatana de salata costa in jur de 4-5 lei dar este mai spornica decat salata normala, mai satioasa si sta la frigider chiar si o saptamana fara sa se ofileasca.

Nu am ce sa va povestesc mai mult despre cum se prepara. E la fel ca orice alta salata – sare, ulei, zeama de lamaie. alte legume delicioase! E o garnitura buna pentru orice fel de carne si o idee si mai buna pentru a inlocui clasica garnitura de cartofi. 🙂

Pui copt in bere

Am fost destul de lenesa lately cu prepararea meselor iar aceasta idee s-a nascut din aceasta lene maxima de care sufar. Am citit mai demult pe undeva despre carne fiarta in bere si mi-a ramas in cap asa ca mi-am zis ca nimic nu ar fi mai usor. Am luat niste pulpe de pui dezosate (lenea este cuvantul de baza, remember?) pe care le-am condimentat cu sare, piper si sos chilli. Le-am pus intr-un vas de yena cu putin ulei, masline verzi si o capatana de usturoi taiata pe din doua (necuratata). Am turnat peste acestea 3 sferturi de cutie de bere bruna si le-am aruncat in cuptor pentru vreo ora.

Rezultatul a fost atat de delicios incat mi-am zis ca trebuie notata undeva toata treaba aceasta pentru ca o voi repeta cu siguranta. Am servit cu o delicioasa salata Iceberg si paine de casa.

Minunat! 😀

Drob de miel in foietaj

Pentru prima oara in acest an am facut si eu drob ceea ce nu-i o experienta de lepadat intrucat nu prea am rabdare cu felurile de mancare a caror preparare dureaza atat de nesimtit de mult. All in all, mi-a luat vreo trei ore si anumite detalii ale pregatirii mi-au scos peri albi. Asadar, nu vreau sa treaca timpul peste aceasta experienta asa ca o postez acum, cat inca mi-e proaspata in minte si sper sa nu o mai repet niciodata.

Pentru ca am fost destul de multumita de rezultat, reteta va participa si la concursul Laurei Laurentiu – Bloggospodina.

Am folosit:

  • organele de la un miel
  • 3 pachete de ficat de pui (1,5kg)
  • 4 legaturi ceapa verde
  • 3 legaturi patrunjel
  • 2 legaturi usturoi verde
  • 2 legaturi marar
  • 6 oua
  • sare, piper
  • un pachet foietaj frantuzesc
  • prapur

Ingredientele sunt in cantitati destul de mari pentru ca am vrut sa fac 2 bucati – unul in foietaj si unul in prapur.

Cea mai neplacuta operatiune a fost curatarea organelor si fieberea lor. Trebuie spalate cu mare grija in apa rece, trebuie indepartate pielitele si traheea si toate chestiile care vi se par dubioase. Daca va deranjeaza in mod deosebit mirosul, trebuie tinute 10 minute in apa rece cu putin otet. Prapurul se spala bine si se pune si el in apa rece pana cand il vom folosi.

Taiem totul in bucati potrivite si punem la fiert in apa. Cand dau in clocot, oprim focul, le scurgem si le spalam din nou. Le punem apoi iarasi la fiert si spumam de cate ori e nevoie. Cand s-au fiert complet, le punem la scurs si la racit. Daca aveti masina de tocat, norocul vostru, daca nu faceti ca mine – le taiati cu cutitul in bucatele cat de mici. Aveam desigur robotul dar nu am vrut sa iasa tocmai pateu asa ca m-am inhamat la cutit. Spre jumatate deja nu mai aveam rabdare dar cum nu-mi place sa las treaba neterminata am continuat. Am taiat si verdeata in bucatele la fel de mici si le-am amestecat pe toate cu ouale batute bine si cu sare si piper. desigur, ceapa si usturoiul taiate marunt se calesc inainte de a fi amestecate in compozitie.

Am folosit o tava de chec mai mica si una mare de cozonac. In cea mica am intins prapurul iar pe cealalta am tapetat-o cu foietaj. Am turnat inauntru compozitia si am acoperit cu prapur respectiv foietaj. Foietajul se unge cu ou pentru a se rumeni frumos.

Se lasa la cuptor in jur de 45 de  minute pana cand ambele prind culoare.

Trebuie sa recunosc ca rezultatul final a fost destul de delicios. Am mancat din el cu mare placere si un pic de mandrie ca mi-a iesit. Cu toate astea insa, nu cred ca voi mai face vreodata. Dureaza mult prea mult pentru gustul meu.