Monthly Archives: February 2009

You are browsing the site archives by month.

Bunatati de weekend – Ardeiuti :)

Desi prefer sa fac cumparaturile de pe langa casa, am si un supermarket preferat pe care il vizitez mai mereu si acesta este Kaufland. Nu e el mare si cunoscut dar mereu descopar chestii interesante si mai ales delicioase pe acolo. Saptamana asta am cumparat niste minunatii de ardeiuti cum nu am mai pomenit. Se numesc simplu – ardei dulci cu branza – dar nu va lasati inselati. Sunt extrem de picanti si aromati! (Ma intreb oare cum or fi cei picanti caci avea si din aia.) E adevarat ca sunt cam scumpi: am dat 6 lei pe 90gr dar nu par sa fie asa greu de preparat(desi nu am vazut pe nicaieri ardei atat de mici-sunt cam cat o rosie cherry).
Anyway, mi-au placut si ii recomand!


Placinta cu mere

Am descoperit la Sabina un aluat grozav pentru placinta. Ea a facut-o cu dovleac, eu cu mere caci le prefer. Si iata ce a iesit:

Va scriu si eu reteta desi am respectat-o intocmai.
Ingrediente:
Aluat:

  • o cescuta de apa
  • un cub de drojdie
  • 2 linguri ulei de masline
  • 100 grame zahar
  • 1 ou
  • faina cat cuprinde(cam 500 gr)
  • o lingurita de sare
  • o lingurita de scortisoara
  • o lingurita praf de copt pentru culoare

Umplutura:

  • 4 mere potrivite
  • o cana de zahar
  • 2 lingurite de scortisoara
  • un praf de nucsoara
Topim drodia cu o lingurita de zahar in apa calduta. Adaugam uleiul, oul, sarea, scortisoara si zaharul. Se amesteca bine (cu mixerul) si adaugam treptat faina amestecata cu o lingurita de praf de copt. Apoi adaugam apa tot calduta si framantam bine. Aluatul ramane cam lipicios si nu trebuie lasat la dospit.
Marul se da pe razatoare si se amesteca cu zaharul, scortisoara si nucsoara pana se topeste zaharul. Puteti adauga si o idee de esenta de vanilie daca va place.
Eu am folosit o tava rotunda (pentru pizza caci pentru tarte nu am) in care am pus hartie de copt. Aluatul se imparte in doua si se intind doua foi. Prima o punem peste hartia de copt iar deasupra umpultura de mar. Inainte de a o pune peste foaie o stoarcem, zeama dulce o vom folosi ca topping cand servim placinta. Deasupra se pune a doua foaie de aluat pe care o intepam cu furculita ca sa respire.

Se lasa la cuptor, la foc mic, cam 40 de minute, chiar mai mult daca este nevoie.
Se serveste presarata cu zahar pudra si toppingul mentionat mai sus.

Weekend chinezesc sau cate poti face dintr-un piept de pui :)

Weekend chinezesc in bucatarioara mea, in intregime inspirat de pe blogurile bucataresti care-mi sunt dragi.:) Descopar cu placere o bucatarie in care predomina dulcele si iutele (combinatia perfecta in opinia mea) dar si ingrediente pline de surprize: ma refer aici la ghimbirul al carui miros am ajuns sa-l ador dar si sosul de soia care desi miroase ingrozitor imbunatateste considerabil gustul orezului.

Am inceput cu o supa chinezeasca cu ghimbir, porumb si piept de pui. Vedeti aici reteta completa si detaliata. Supa nu a primit tocmai nota 10. Gustul, desi inedit nu este wow iar amidonul(cred) formeaza in ea niste chestii gelatinoase. Este insa absolut lipsita de orice fel de grasimi, perfecta deci pentru o dieta. Radacina de ghimbir folosita ii da o aroma placuta.

A urmat apoi o reteta de pui picant cu legume, reteta extrem de apreciata de jumatatea degustatoare a bucatarioarei mele si pe care o ador si eu. La prepararea ei se foloseste un sos dulce acrisor care imi place foarte mult si e o combinatie perfecta intre iute si dulce. Reteta vine de la Teo desi e usor modificata dupa gusturile noastre. Am folosit piept de pui in loc de porc si in loc de legume congelate cateva proaspete – ardei capia rosu si galben, rosii si mazare. In rest am respectat reteta originala si am servit-o cu paste de orez(mult mai usoare decat cele normale).

Pentru duminica am abuzat din nou de o reteta de pe Teo’s Kitchen, tot una dintre preferatele mele – pui Shanghai cu un dipping sos inventat de noi cu tot felul de condimente de prin casa si servit cu orez fiert foarte simplu si asezonat cu sos de soia.

A existat si un desert, de origine japoneza de data asta – Dorayaki, clatite japoneze cu dulceata si frisca dar in cazul lor nu am avut timp de poze…avand si musafiri, au fost devorate urgent :). Va las cu reteta Inei caci de la ea le-am invatat.

Early Valentine!