Category Archives: Strada Fictiunii

Daria Dontova – Dragul meu ticalos

tn1_dragul_meu_ticalos-c1De cand am contul de Goodreads citesc ceva mai disciplinat si constiincios. Sistemul lor cu stelute acordate cartilor imi place foarte mult si rar omit sa “inregistrez” acolo vreo carte citita. Si totusi, din cand in cand imi amintesc ca sistemul are totusi scaparile lui, mai cu seama atunci cand dau trei stele, sa zicem, unor carti atat de diferite din toate punctele de vedere ca Sfarsitul povestii de Lydia Davis si Dragul meu ticalos al Dariei Donţova. Cele doua nici macar nu au ce cauta una langa alta pe raftul bibliotecii, atat de diferite sunt si totusi amandoua mi-au satisfacut anumite nevoi (de lectura) si amandoua sunt acolo la mijloc, in ierarhia Goodreads. Trei stele pentru o carte inseamna ca am citit-o cu placere, ca nu-mi pare rau de timpul petrecut cu ea, ca o recomand spre lectura din diverse motive dar si ca nu m-a impresionat in mod deosebit sau ca are anumite scapari care mi-au influentat placerea lecturii.

Daca despre Sfarsitul povestii v-am scris deja, astazi vreau sa va las cateva randuri despre Dragul meu ticalos, un roman din cu totul alt registru si de la care si asteptarile sunt diferite.  Despre Daria Donţova am auzit prima oara la Kadia, care i-a citit prima cartile aparute la editura Allfa si a scris despre ele. Prima dintre aceste (trei) carti a fost Manichiura pentru mort, de unde am invatat sa facem un foarte delicios pui pe sare care ne-a mers la suflet. Poate de dragul retetelor din acest volum sau al usurimii cu care se citesc povestile acestei rusoaice, am continuat sa citesc ce a mai aparut pe Strada Fictiunii sub numele ei.

Nu-s foarte multe lucruri de spus – romanul face parte din colectia Crime deci vorbim despre un roman politist. Nu pot spune ca am cine stie ce experienta cu acest gen dar, chiar si-asa, povestea mi s-a parut destul de slaba si nerealista. O serie de morti suspecte intr-un spital de ortopedie, o determina pe Evlampia Romanova (casnica dar cu impresii de detectiv) sa porneasca pe urma criminalului. Asta o scoate putin din rutina familiei ei si o poarta prin diverse situatii care mai de care mai nastrusnice. Tot ea este cea care a “rezolvat” crimele si in celelalte doua romane ale autoarei despre care va ziceam mai sus. Mie mi se pare o tipa destul de prostanaca si care se prinde cam greu ceea ce o face sa intre in tot soiul de buclucuri. Noroc ca are un prieten care este detectiv adevarat si acesta o scoate din situatiile periculoase in care-si baga nasul. Situatiile insa sunt amuzante si am citit hlizindu-ma mereu. Cartea, asa slabuta cum e ea, m-a relaxat si mi-a ridicat moralul prin simplitatea ei. Nu stiu daca umorul a fost intentionat din partea autoarei dar acesta este punctul forte al cartilor ei.

De-asta a si primit cele trei stele de care va ziceam – pentru ca uneori am nevoie sa citesc si chestii de genul asta, care sa nu ma solicite prea mult ci sa-mi distraga atentia de la oboseala si stres.

Cartea este acum la jumatate de pret pe site-ul editurii All (15 lei). La fel si celelalte carti pentru ca au o oferta cu reducere 50% si transport gratuit la o comanda de peste 80 lei. Daca vreti sa va inspirati, gasiti si alte recenzii si povesti despre cartile de la All aici pe blog, cautand dupa categoriile Strada Fictiunii si editura All.

Print Friendly

In plina campanie electorala

editura All este pe val cu o campanie inedita de promovare a unui scriitor si a celor doua carti pe care acesta le are traduse la ei. Este vorba despre Andrew Nicoll, autorul cartii despre care v-am scris saptamana trecuta – A fost odata ca niciodata. Aceasta campanie precede prezenta autorului la targul de carte Gaudeamus care va avea loc in perioada 19 -23 noiembrie in Bucuresti (evenimentul dedicat lui Nicoll va fi pe 22). Franturi din aceasta campanie ati mai vazut daca ma urmariti si pe Facebook, dar astazi vreau sa va spun despre concursul pe care-l gasiti pe All Cafe.

Inspiratia pentru acest concurs este cealalta carte a lui Nicoll – Daca citesti asta inseamna ca am murit. Este o carte pe care eu nu am citit-o asa ca nu stiu sa va zic mare lucru despre ea. Am avut o tentativa dar pur si simplu nu m-a prins. Acum insa, dupa toata tevatura cu Otto Witte presedinte, parca sunt destul de curioasa incat sa-i mai dau o sansa. Otto Witte este un personaj caraghios care isi povesteste viata si intamplarile care l-au propulsat catre functia de presedinte al Albaniei. Campania si concursul celor de la All se invart in jurul acestui personaj si rezoneaza cu faptul ca suntem in proces de a ne alege un nou presedinte.

Miza concursului:

– abonament pe un an la colectia Strada Fictiunii (adica veti primi tot ce se va publica in aceasta colectie, timp de un an). Daca nu ma insel, anul trecut au fost publicate cel putin 20 de carti in colectia Strada Fictiunii, asa ca premiul nu-i putin lucru. 🙂

– coduri de reducere pentru cititorii blogului castigator (da, trebuie sa ai un blog pentru a participa)

– posibilitatea de a-l cunoaste si a vorbi cu autorul scotian al acestor doua carti

Ce aveti de facut:

Se presupune ca numitul Otto Witte aspira la titlul de presedinte al Romaniei dar ii lipseste un discurs final cu care sa-i dea gata pe romani. Scrie tu acest discurs si publica-l pe blogul personal  si pe grupul de Facebook Valluntar cu sloganul “Otto Witte Presedinte!” , pana pe 15 noiembrie.

Aveti la dispozitie ca surse de inspiratie cele doua interviuri inspirate din roman: cu gura pana la urechi si pus pe fapte mari.

Mult succes dragii mei! Provocarea e amuzanta si destul de simpla, sper sa castige unul dintre voi ca sa-mi trimiteti poze cu teancurile de carti primite de la editura All. 🙂

P.S. Adelina…ti se cam potriveste concursul asta, nu crezi? 🙂 <3

P.s. 2   Fac ceva ce nu am mai facut de foarte mult timp si public acest articol sambata seara cu gandul ca veti gasi maine niste timp liber pentru a participa la concurs. 🙂

Print Friendly

Editura All la Bookfest

10296784_766804903360015_6706809116661761012_n

Daca zilele trecute ma bucuram de ofertele de la Libris, astazi va povestesc despre ce se mai intampla la editura All care se va prezenta la Bookfest cu cateva nouati interesante. Anul acesta Bookfest se desfasoara in perioada 28mai – 1iunie in incinta Complexului Expozitional Romexpo si conform catalogului oficial, vor participa peste 70 de edituri.

Cea mai interesanta dintre lansarile editurii All este Turnul lui Simon Toyne, a treia carte dintr-o trilogie despre care v-am mai povestit acum vreo doi ani. Este vorba despre un thriller destul de interesant care mie mi-a placut destul de mult si mi-a oferit cateva ore de lectura interesanta si relaxanta. Ma bucur ca in sfarsit pot sa citesc si acest al treilea volum. Autorul va fi prezent printr-o videoconferinta, vineri 30 mai la ora 18.30 (scena Arena, Pavilion C1).

Pe langa acesta, editura se va prezenta cu 40 de titluri noi, lansari de carte, sesiuni de autografe si activitati pentru copii. Foarte interesant de urmarit va fi aparitia in cadrul colectiei Strada Fictiunii (a carei ambasadoare stiti ca sunt de cativa ani buni) a Listei lui Alex. Stefanescu. Poate va amintiti ca v-am povestit despre cartea de Convorbiri cu Alex. Stefanescu, pe care am citit-o cu mare drag. Acest eveniment va avea loc sambata 31 mai la ora 12.30. La ora 18.30 se va lansa si cartea Texte care n-au folosit la nimic.

Pe pagina de Facebook a editurii puteti gasi mai multe informatii despre lansarile de la Bookfest dar si un concurs care are ca premiu cartea lui Toyne.

toyne

Print Friendly

Nevazutii – Katherine Webb

Titlu original: The Unseen (2011)

Tradusa in limba romana la editura ALLFA, colectia Strada Fictiunii, de Raluca Miu.

De cumparat in limba romana: 24 lei

De cumparat in limba engleza: 9 euroNevazutii-Katherine-Webb-665x1024

Astazi va povestesc despre un roman simpatic pe care l-am descoperit in colectia Strada Fictiunii. Primit alaturi de mai multe titluri, nu prea l-am bagat in seama. Cred ca v-am mai spus si altatadata ca ma influenteaza foarte mult coperta si aceasta nu este una dintre cele mai reusite. In general nu-mi plac copertile cu oameni reali din poze, prefer desenele, picturile sau fotografiile fara personaje. Nu stiu de ce, intotdeauna fotografiile pe o coperta imi inspira un roman usor, prost chiar. In cazul acesta, tipa de acolo mi-a stricat placerea acelei paduri minunate infatisata pe prima coperta.

Romanul insa mi-a placut, este o lectura placuta si rapida. In Anglia inceputului de secol, spiritismul incepe sa intre in declin desi in oraselele si satele mai mic, doamenele inca mai se amuza la cate-o sedinta de intalniri cu fantome. Intre timp, la oras, sufragetele sunt tratate brutal de catre populatie, intemnitate si torturate pentru indrazneala de a cere egalitate cu barbatii. In acest climat, o tanara servitoare, inteligenta si (datorita originii sale) cat de cat cultivata, este trimisa la tara pentru a isi inabusi dorinta de libertate. Aceasta nu renunta insa la visul ei de deveni o femeie libera si face tot posibilul pentru a fugi de viata ei actuala. In acelasi timp, in casa in care lucreaza ea, soseste un tanar pierde-vara, obsedat de glorie, inventeaza niste fiinte divine, ca niste zane, a caror existenta tine cu tot dinadinsul sa o dovedeasca. In casa unui tanar pastor care il admira, gaseste tot ce are nevoie pentru a-si hrani aceasta obsesie. Profita din plin de ospitalitatea si bunatatea pastorului, care este probabil indragostit de frumosul teosof, spre marea disperare a sotiei sale care nu scapa nici ea de viclenia acestui vizitator neobisnuit.

Pe un alt plan, la o suta de ani distanta, o tanara scriitoare in pana de inspiratie, incearca sa dezlege misterul unor scrisori incalcite descoperite intacte asupra unui soldat mort demult. Aceasta parte a cartii nu mi-a placut deloc. Personajele din prezent mi s-au parut naive si neinteresante. Parca e din ce in ce mai greu pentru scriitorii noi sa descopere povesti nespuse, sa creeze personaje inedite. Am simtit ca si cum un cu totul alt autor a scris aceasta parte a romanului. M-am bucurat ca a fost mult mai scurta decat cealalta, paginile din prezent fiind doar cateva si razlete. Mi se pare ca multi scriitori sunt prea influentati de scenariile filmelor si incearca sa transpuna in literatura niste tipare care functioneaza pe ecran dar e nevoie de mult talent ca ele sa functioneze si pe hartie.

Per total insa, romanul este foarte citibil, povestea frumoasa si cateva dintre personaje sunt foarte atragatoare. Ma bucur ca am citit-o si am ramas cu aceasta mica nedumerire referitoare la Katherine Webb asa ca voi incerca sa mai citesc si alte carti scrise de ea.

Print Friendly

Despre cumparaturi si alte chestii

Saptamana asta e buna pentru cheltuit bugetul livresc la All, unde au reduceri de 50% la toate titlurile si o oferta de 2+1 cadou la cartile din colectia Iubiri de altadata.

Daca ar fi dupa mine, din colectia respectiva mi-as lua Ali si Nino, Sotii de artisti si O mica gluma. Ar iesi cam 15 lei, toate trei! Cartile Laurei sunt la 10 lei si le-as cam vrea pe toate!

Pe langa astea, mi-as mai lua Poker cu rechinul (am citit si Manichiura pentru mort de aceasta autoare, foarte simpatica), Cevengur, Imperium de Robert Harris, Carmen Sylva – Regina poeta, Regina Maria a Romaniei, Mihai I al Romaniei (da..sunt intr-o perioada:P) si Anticarul din Kabul.

Cu All trebuie sa va grabiti caci pana am reusit eu sa va scriu lista asta, a cam trecut promotia, maine (24 feb) e ultima zi!

Meanwhile, si la Libris se intampla chestii, ca de obicei. Pe langa toate reducerile mirobolante cu care imi fura ochii si-mi golesc buzunarul, acum trimit si un voucher de 50 lei pe care il puteti folosi la o comanda de 200. De-acolo ar merge sa va luati cartea cu iepurele care am vazut ca v-a placut. Eu mi-as lua mult ravnita Amintiri de Zoe Camarasescu, ceva de E.E. Schmitt si cartea asta pe care o tot vreaudemult.

Pe frontul de lectura se intampla urmatoarele chestiuni:

Am terminat o carte foarte interesanta dar care mi-a luat cateva saptamani pentru ca m-am tot pierdut in detalii. Amintiri din pribegie am primit-o cu imprumut la doar cateva zile dupa ce am tanjit la ea in librarie. Editia noua este vreo 70 lei. Ulterior am gasit-o online in editia veche la jumate de pret. Ma bucur insa ca am putut sa o citesc fara sa cheltuiesc bani. Pana acum am fost norocoasa anul acesta. Am reusit sa ma tin de promisiunea pe care mi-am facut-o de a nu cumpara carti inainte de luna mai. O sa va povestesc altadata de ce. Am facut o singura exceptie cu cartea pe care mi-am facut-o cadou de ziua mea si care nu a ajuns inca. Revenind la Amintiri, este o carte care mi-a placut mult dar m-a cam incurcat pentru ca nu prea ma intereseaza istoria politica a Africii asa ca am sarit peste foarte multe pasaje si pagini chiar. Unele lucruri le-am citit insa cu mare interes (cele referitoare la diaspora din timpul comunismului de exemplu) si in mare, cartea a fost pe gustul meu.

Tot in saptamana ce-a trecut am citit si doua carti din colectia Strada Fictiunii. Cu cat merg mai repede, cu atat sunt mai mica – o ciudatenie norvegiana despre o femeie care a trecut prin viata fara sa lase nici un semn, aproape invizibila pentru ceilalti. Nu stiu ce sa cred despre carticica asta, nu mi-a placut prea mult, mi-a lasat asa o stare de tristete si nemultumire. Are atmosfera aceea apasatoare pe care o gasim uneori la autorii norvegieni sau suedezi. Cred ca sentimentele mele pentru carte ma impiedica sa-i fac o descriere mai obiectiva asa ca nu spun prea multe despre ea. Cealalta carte de care ziceam este Dupa sapte ani de G. Musso, un autor foarte laudat, citit, publicat. Cred ca este cea mai proasta carte citita de mine in ultima vreme – plina de clisee, previzibila si plictisitoare. Am citit-o efectiv pe diagonala, asa cum vezi un film prost, doar fiindca esti in fata televizorului si nu ai nimic mai bun de facut. Actiunea mi s-a parut trasa de par intr-un mare fel, personajele slabe, deznodamantul – telenovelistic. Cred ca mi-am pierdut destul timp cu acest autor (e doua carte a lui pe care o citesc) – altceva nu-mi mai trebuie.

Am avut si un audiobook – The Good Earth de Pearl. S. Buck – carte care a salvat saptamana pentru ca mi-a placut enorm. Vreau sa scriu separat despre ea asa ca momentan nu va spun mai mult.

Cam atat pentru azi. Urmeaza o perioada interesanta pentru mine, sper sa am timp sa si citesc. Urmeaza sa-mi petrec ceva mai mult timp cu Kindle-ul asa ca momentan cartile raman in biblioteca.

Print Friendly

Ingredientele iubirii – Nicolas Barreau

Titlu original: Das Lacheln der Frauen (2010)

De cumparat in limba romana: 18 lei

Publicata de: Editura Allfa, colectia Strada Fictiunii

Dintr-o intamplare, saptamana trecuta am citit o carte potrivita cu sarbatoarea care a incheiat saptamana – o carte simpatica despre iubire. Ingredientele iubirii mi-a atras atentia acum ceva timp cand am citit despre ea la Margot. In mod normal, nu cred ca m-ar fi atras romanul acesta dar data fiind recomandarea lui Margot si faptul ca mi-a placut tare mult coperta, am zis ca merita o sansa.

Povestea de dragoste (caci despre asta este vorba) e una destul de simplista, potrivita pentru un film usor. Mi-a amintit foarte multe de filmul You’ve got mail cu Merg Ryan, unul din cele mai faine comedii romantice pe care le stiu (un film regizat de Nora Ephron de care va povesteam acum ceva timp). Protagonista romanului se indragosteste de un barbat (un scriitor) a carui carte o citeste si trece prin tot felul de aventuri pentru a se intalni cu acesta in realitate. Problema este insa ca acest autor nu este cine crede ea, ba chiar, respectivul isi doreste foarte mult sa nu se afle cine este el cu adevarat. Asta pana cand se indragosteste si el de frumoasa noastra.

Prima parte a romanului mi-a placut foarte mult, mi s-a parut interesanta si scrisa alert si concentrat. Dupa jumatate, mi s-a parut ca lucrurile nu mai sunt atat de serioase, unele personaje m-au cam enervat, mi s-au parut nerealist de naive. Am avut impresia ca scriitorul a obosit cumva si nu a mai fost atent.strada fictiunii

Actiunea se petrece (unde altundeva decat) in Paris, unde domnisoara Aurelie este patroana de mic restaurant boem, recent parasita de iubit si pasionata de bucatarie. La sfarsitul romanului gasim chiar cateva retete mentionate in roman dintre care gateau au chocolat imi face cu ochiul si poate o voi incerca si eu curand.

Multe dintre elementele acestui roman sunt destul de cliseice si nu pot spune ca exista vreun element sau o anume directie a actiunii pe care sa n-o prevad. Totusi, m-am trezit citind-o cu placere, cu relaxare, bucurandu-ma de poveste si de unele detalii simpatice. Autorul are un anumit talent in a descrie personajele, a le desemna caracteristici haioase, pasiuni interesante. Si mai are si inspiratia sa presare in poveste tot felul de referinte la arta, filme, literatura, muzica, arta culinara dar si cateva ganduri (probabil) personale pe care le insereaza printre randuri.

“Anii n-au nicio insemnatate. Important e ce se intampla in decursul lor.”

“Cand suntem nefericiti, fie nu vedem absolut nimic si lumea devine complet absurda, fie vedem lucrurile neobisnuit de clar si, dintr-o data, totul pare sa capete sens.”

“Teoria mea e ca oamenii care scriu romane si ne deapana povesti se impart in trei grupuri mari.

Cei care fac parte din primul grup nu scriu decat despre ei insisi – aici intra multe nume mari ale literaturii.

Al doilea grup e format din oamenii care poseda un talent de invidiat de a nascoci povesti. Stau in tren, se uita pe fereastra si dintr-o data le vine cate o idee.

In cele din urma, exista acei oameni pe care i-am putea numi impresionistii tagmei scriitoricesti. Darul lor e acela de a descoperi povestile. Acestia strabat lumea in lung si-n lat, deschid bine ochii si culeg din copaci intamplari, stari de spirit si mici scene, ca pe cirese.

Un gest, un zambet, felul in care cineva isi piaptana parul pe spate sau isi leaga sireturile de la pantofi. Instantanee in spatele carora se ascund povesti. Povesti care devin imagini. “

Per total, este un roman destul de simpatic si relaxant. L-am citit cu placere si pentru ca am primit doua exemplare, unul dintre voi il va primi pe al doilea.

Asadar, lasati-mi un comentariu in care sa-mi spuneti ce carti ati citit la recomandarea mea (adica le-ati gasit pe blog si ce am scris eu v-a inspirat sa le cititi) si peste-o saptamana cand se termina si cu saptamana asta a dragostei, hotarasc la cine pleaca romanul. 🙂 Concursul este deschis si pentru cititorii mei din alte tari. 🙂 Castigatorul va fi anuntat pe pagina de Fb a blogului.

ingredientele iubirii

 

Print Friendly

Gaudeamus 2013

A mai trecut un an ca vantul si iata-ne din nou in luna cu Gaudeamus si cu Black Friday. Ma apuca palpitatiile cand ma gandesc…sper sa reusesc sa ma abtin vitejeste. Noroc ca nu-s in Bucuresti si nu o sa am tentatia targului dar diseara sunt reduceri pe Libris si o sa fie foaaarte greu sa ma abtin. 🙂
In fine, hai sa va arat ce aduce editura All la targ. Astazi la ora 14.00 o lansare foarte faina – Trolul fără inimă de Asbjornsen şi Moe, carte pentru copii în colecţia Călătorii în lumea basmelor. La acest eveniment, se afla printre invitati si Laura Frunza, bloggerita de-a noastra foarte talentata. 🙂

Foarte interesanta mi se pare si lansarea de sambata  23 noiembrie, ora 11:30 la Ceainăria Gaudeamus: Suntem ce sunt amintirile noastre – Maria Capelos într-o discuţie amicală cu Marin Moraru.

Tot sâmbătă, 23 noiembrie, ora 18:00, la Standul Ţărilor Nordice gasiti siCu cât merg mai repede, cu atât sunt mai mică de Kjersti Annesdatter Skomsvold, roman nou în colecţia Strada ficţiunii.

Târgul are loc în perioada 20 – 24 noiembrie a.c. în Pavilionul Central (A) al Complexului Expoziţional Romexpo. Gasiti programul evenimentelor aici. Sa cheltuiti bani si pentru mine, da? 🙂

Si nu uitati la noapte sa mergeti la Libris unde vor fi niste mega reduceri. 😀

Print Friendly

Intalnire cu Cecelia Ahern

Afis_Cecelia 2013 FinalQ 50x70Cecelia Ahern este una dintre scriitoarele care are printre cele mai multe carti publicate pe deja faimoasa Strada a Fictiunii de la editura Allfa. Am avut ocazia sa rasfoiesc cateva din cartile ei si nu am sa va mint – nu sunt printre preferatele mele. Prietenii de la All mi-au facut insa multe surprize frumoase de-a lungul colaborarii noastre asa ca m-am gandit ca ati putea fi interesati de niste evenimente care au loc saptamana aceasta, legate de C. Ahern si romanele ei. Vazandu-i poza pe afisul de mai jos, am indragit-o imediat si stiind si ca este irlandeza (eu cu prejudecatile mele :))) m-am hotarat sa-i mai dau o sansa.

Probabil multi dintre voi o veti recunoaste ca autoarea cartii P.S. I love you, o poveste de dragoste foarte trista dar foarte frumoasa. Am vazut filmul acum mult timp si am bocit ca o prostanaca dar mi-am propus sa citesc si cartea pana la sfarsitul anului.

De fapt, majoritatea romanelor ei sunt destul de cunoscute in lume si publicate in multe tari probabil si datorita subiectelor pe care le abordeaza, subiecte simple, romantice si cel mai des povesti de dragoste numai bune de citit atunci cand vrei sa te “aerisesti” putin.

Autoarea va fi prezenta la lansarea unui nou roman in Romania – O suta de nume miercuri (2 octombrie) de la ora 18:30 la Librăria Humanitas Krețulescu și joi (3 octombrie) de la ora 18:00 la Librăria Cărturești Verona, în Ceainărie (click pe poza pentru a vedea afisul in intregime). Scriitoarea va da autografe doritorilor, iar primii sosiţi primesc un pachet de cărţi cadou din partea editurii.

Voi ati citit ceva de Cecilia Ahern? Cum vi se pare?

Print Friendly

Maimuta vine sa-si ia craniul – Iuri Dombrovski

 Cu greu ma urnesc sa va scriu despre aceasta carte bizara dar trebuie sa o fac pentru ca a fost foarte interesanta dar si destul de obositoare astfel incat nu vreau sa se piarda in mintea mea, fara sa o aduc pe blog.

Maimuta vine sa-si ia craniul este o poveste grea despre un sistem totalitar – un simbol evident al tuturor greutatilor prin care a fost nevoit sa treaca autorul persecutat de KGB, arestat si exilat in Siberia de mai multe ori. Romanul chiar este scris in timpul unui astfel de exil. Cartea devine astfel un protest fata de regimurile totalitare in general desi culege detalii din experientele dureros de personale ale autorului. Nivelul sau de cultura si talentul razbat cu sigurnata printre paginile romanului chiar daca tonul este in general sumbru si chiar trist in cea mai mare parte (pe buna dreptate).

Adevarul se invarte in jurul unei povesti – un celebru profesor de antropologie este obligat sa se retraga din viata publica si presat sa faca “descoperiri” si declaratii care sa se muleze dupa credintele partidului nazist, cele care considera poporul german superior celorlalti. In acelasi timp, pe alt plan, zeci de ani mai inainte, fiul sau se lupta tot cu fortele unui regim totalitar. Amandoi vor pierde aceasta lupta impotriva unui sistem mult mai puternic si mai influent decat ei. Absurdul celor doua societati este punctul central al romanului, autorul reusind sa imbine un scenariu demn de o carte politista cu meditatiile filozofice si ironiile fine adresate societatilor totalitare.

E greu sa spui ca o astfel de carte nu ti-a placut, mai ales cand ai citit-o pe nerasuflate (expresie adaptata desigur la stilul romanului – care nu-i deloc pe nerasuflate) si mai ales cand iti insufla atat de mult respect pentru autor si ceea ce a incercat el sa transmita si sa pastreze in memoria colectiva a tuturor cititorilor sai. Este insa un roman care te apasa si frustreaza – prin subiectul sau dar mai ales prin constientizarea faptului ca nu este, de fapt, doar fictiune.

Romanul are 428 de pagini si il gasiti tradus la editura ALLFA, pe Strada Fictiunii. Pretul intreg este de 40 lei.

Aceasta recenzie face parte din   campania Editurii ALL,Citeşte şi câştigă cărţi pe viaţadin colectia Strada Ficţiunii, iniţiată de Editura ALFA, parte a Grupului Editorial ALL. Mai multe detalii despre aceasta campanie găsiţi pe acest link.

Maine sa stati cu ochii pe editura All. Reduceri de 50% la toate cartile! 🙂

Print Friendly

Garsoniera din padurea de macarale – Dan Chisu

Garsoniera din padurea de macarale, noua aparitie de pe Strada Fictiunii, cea care se si lanseaza la Bookfest vineri (maine) a poposit pe la mine marti si miercuri seara deja era citita si rumegata. Va dati seama deci ca a fost citita pe nerasuflate si cu destul de mare interes. Nu il cunosteam pe Dan Chisu, dar aveam deja prejudecati in ceea ce-l privea. Stiam de celalalt roman al dansului – Singur sub dus, pe care (la vremea lui) am refuzat sa-l citesc pentru ca mi-a displacut profund coperta cu picioare paroase si am considerat ca sub nici o forma nu mi-ar putea placea un autor care permite o asemenea coperta pentru cartea lui. Si de atunci si pana acum l-am asociat pe Dan Chisu cu acele picioare paroase de care nu ma puteam sub nici o forma apropia. Asa ca va inchipuiti probabil ca atunci cand m-am trezit cu o carte de-a dansului in brate nu ma asteptam deloc sa-mi placa. Si, asa cum se intampla mai mereu, una sunt asteptarile si o cu totul alta poveste, realitatea.untitled

Garsoniera lui Dan Chisu ne aduce in fata unui personaj pe care de-a lungul intregii carti m-am straduit sa-l consider bun doar pentru a afla la sfarsit, ca pana si creatorul sau este nesigur de intentiile acestuia. Basile Carlasse este un frustrat care nu reuseste sa se impace niciodata cu gandul ca si-a negat identitatea, originile, familia. Fuga lui din tara (in perioada comunista) ii azvarle pe ai lui direct in ghearele Securitatii. Viata dinainte devine tabu si Vasile isi construieste o noua identitate in care realitatea este aproximativ asa cum vrea el. Complexele sale se ascund sub numele frantuzit pe care si-l atribuie; sub imaginea de artist pe care si-o construieste Vasile adoarme lasandu-i loc lui Alain Basile Carlasse – regizor faimos de teatru, homosexual ascuns, francez. Este celebru in Franta ca regizor de teatru dar (asa cum se intampla ades) trecutul nu-i da pace si se hotaraste sa se intoarca in tara pentru “a deschide ochii” romanilor si a se fali cu ce a realizat. Desigur, el nu recunoaste acest lucru dar mie asa mi-a parut – ingamfat si frivol. Si intr-un fel, mi s-a parut ca si autorul are aceeasi parere despre el, tinandu-se departe de viata lui Basile, povestind de pe margine lucruri pe care se presupune ca Basile nu le-ar recunoaste niciodata, ca un fost prieten care acum iti poarta pica si dezvaluie tuturor cele mai urate secrete ale tale.

Ajuns in tara, Basile se intalneste cu trecutul doar ca acum, toate personajele copilariei si tineretii sale sunt diferite. Il descopera pe fostul sau prieten Gelu, acum Securist (desi comunismul se presupune ca ar fi cazut) si se angajeaza cu acesta intr-un joc de-a soarecele si pisica. Evolutia acestui dans agresiv al celor doi este rapida si oarecum surprinzatoare, Basile dandu-si arama pe fata (cum se spune) si varsandu-si toate nemultumirile si frustrarile asupra lui Gelu. Spre sfarsitul romanului, cei doi se abrutizeaza intratat incat este clar ca nu mai pot exista la un loc si unul dintre ei este nevoit sa dispara pentru a evita o ciocnire care nu putea fi decat tragica.

Ceea ce v-am povestit eu sunt doar cateva din gandurile care mi-au trecut prin minte citind acest mic roman – are doar 175 de pagini. Mic dar mare, imi permit sa afirm pentru ca am gasit in el emotii felurite, personaje provocatoare, un scenariu inedit, un sfarsit previzibil dar in acelasi timp palpitant. Voi stiti deja ca mie-mi cam displac finalurile deschise asa ca nu-i nevoie sa va zic ca si acesta mi-a lasat o oarecare frustrare fata de autor care nu-mi spune exact cum s-a terminat povestea dar aceste lucruri nu conteaza chiar atat de mult acum, dupa ce l-am cunoscut pe Basile, l-am urmarit, judecat, compatimit si care pot spune ca m-a si infricosat nitel, in unele scene de la sfarsit prin disponibilitatea sa incredibila de a se transforma in tortionar.

Asadar, maine cand treceti pe la standul editurii All de la Bookfest, puneti mana pe aceasta carte si luati-o acasa pentru ca este una dintre cele mai faine bucati de literatura romana contemporana citite de mine si, ca de cele mai multe ori cand ne plimbam pe Strada Fictiunii, o recomand!

P.S. Am inceput si cartea de Convorbiri cu Alex. Stefanescu si este grozava! Sa nu o ratati nici pe aceea chiar daca nu apuc sa va scriu despre ea pana sambata cand se va lansa la standul All. Imi pare sincer rau ca nu sunt acolo, i-as fi intalnit cu drag pe cei doi autori cunoscuti saptamana aceasta.

P.S. 2 Literatura e magica, n’est-ce pas? !!

Aceasta recenzie face parte din   campania Editurii ALL,Citeşte şi câştigă cărţi pe viaţadin colectia Strada Ficţiunii, iniţiată de Editura ALFA, parte a Grupului Editorial ALL. Mai multe detalii despre aceasta campanie găsiţi pe acest link.

Print Friendly
Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.