Ce am mai citit – februarie 2014

Pe cat de interesant a fost ianuarie din punct de vedere al lecturilor, pe atat de frustranta a fost luna aceasta cand parca orice carte am luat in brate, nu am reusit sa o duc la capat fara sa ma fortez. Mi-am exersat din plin mintea la refuzat sa continui carti care nu-mi plac si desi stiu ca asa e cel mai bine, sa nu pierd timp cu ele, tot regret sa le stiu abandonate si ma simt dezamagita. Chiar si dintre cele pe care le-am dus pana la capat, numai una a fost de patru stele.

Asadar, nu-mi ramane decat sa va spun cateva vorbe despre ele. Dupa cum stiti, nu obisnuiesc sa scriu prea mult despre cartile care nu m-au impresionat si uneori nu reusesc sa scriu nici macar despre cele care mi-au placut.

Wolf Hall – Hilary Mantel: abandonata. N-am putut sa ma concentrez deloc. Mantel scrie haotic si dezorganizat. Ii urmaresti cu greu salturile de la trecut la prezent, de la un subiect la altul. Mi-e greu sa mai citesc carti din genul ficiune istorica atunci cand nu se ridica la nivelul Philippei Gregory.

Jurnalul unui om dezamagit – Barbellion: un ametit si smiorcait, v-am scris cate ceva aici data trecuta.

Irvin D. Yalom – Darul psihoterapiei: Am citit-o din curiozitate pentru ca iubesc autorul dar cartea nu mi se adreseaza. E un fel de manual pentru tineri psihoterapeuti. Interesanta pe alocuri dar nu ce cautam eu la el.

Cum sa uiti o femeie – Dan Lungu: Am mai inceput-o o data acum cateva luni si nu am putut sa o termin. Acum am revenit la ea, amintindu-mic at de laudata este. De data aceasta am reusit sa o termin dar nu sunt prea convinsa de ea, nu am chiar nimic de comentat in ceea ce-o priveste (nici de rau, nici de bine). (2 stele)

Ali Smith – Era sa fiu eu: De cand o am imi tot zic ca imi pare cunoscuta si intradevar, in sfarsit mi-am dat seama, e vorba de There But For The (titlu care nu are nici o treaba cu cel romanesc). Nu pot sa o citesc, nu am nici o scuza sau explicatie.photo(7)

Crescandu-l pe Cain. Cum sa ocrotim viata emotionala a baietilor – Michael Thompson: Nu mi-a placut. Nu da solutii reale la toate problemele pe care le prezinta si nici nu sunt de acord cu toata tevatura asta despre sensibilizarea baietilor (sau a copiilor in general). La cat de rea e lumea asta, copiii trebuie invatati sa fie puternici si independenti, nu sa depinda si sa astepte intotdeauna de la altii sa-i menajeze.

Cezariana – Michel Odent: Utila daca te paste o astfel de experienta in viitor sau daca vrei sa stii ce si cum. E bine intotdeauna sa stii chestii de genul asta, nu sa te duci ca berbecul cu coarnele inainte. Nu sunt insa de acord cu nascutul acasa nici daca ma pici cu ceara.

Nora Webster – Colm Toibin: O carte tare, tare frumoasa, in sensul acela trist pe care multi il apreciaza (si eu in mod special). Nora este o vaduva cu patru copii care se adapteaza incet incet la viata fara sotul ei. Frumusetea sta in talentul lui Toibin de a intoarce frazele pe toate partile, de a povesti gandurile si emotiile personajului si de a scoate in evidenta frumusetea lucrurilor simple. Este cartea care a salvat acest februarie, singura care m-a emotionat si mi-a ramas in suflet.

Am inceput zilele trecute The Blazing World, noua aparitie de Siri Hustvedt dar am cam abandonat-o dupa 50 de pagini. Nu ma pasioneaza in mod deosebit subiectul feminismului asa ca nu prea am putut sa inghit ametelile unei tipe frustrate de faptul ca e femeie. Cartea e foarte laudata, deci nu va luati dupa mine. Cred ca am avut o perioada proasta. 🙂 Poate o reiau candva si o sa-mi placa.

Si bonus, de luna trecuta:  Hibiscus Purpuriu – Adichie. O poveste minunata, plina de emotii si trairi de tot felul, asa cum ii sta bine unui roman.

Am sa-l adaug aici si pe S.S. Montefiore – Stalin. Curtea Tarului Rosu. Urmeaza sa o termin saptamana aceasta. Am avut noroc si am gasit un audiobook pentru ea, altfel nu cred ca o terminam atat de repede. Este un volum plin, 560 de pagini de istorie mai mult sau mai putin personala. Cred ca v-am mai scris si cu alte ocazii cat de mult regret ca nu am invatat istorie asa cum ar fi trebuit. Acum recuperez bucăţele de pe unde pot si ma bucur de ele. Asa a fost si aceasta carte. Montefiore stie sa scrie astfel incat sa nu te oboseasca. Am ascultat cu mare interes chiar si partile din carte care se refera la lupte sau batalii din al doilea razboi mondial. Am fost surprinsa de toate ciudateniile si grandomania lui Stalin, desi stiam vag despre el ca nu era tocmai sanatos la cap. Sunt lucruri care m-au socat sau m-au revoltat. Sunt convinsa ca majoritatea cititorilor mei stiu mult mai multe decat mine despre acest subiect. Din cand in cand, ii exclamam uimita soţului: “A fost rau Stalin asta!” si el imi raspundea ironic: “Daca nu ar fi castigat razboiul, ai fi stiut. Era mai rau decat Hitler.” Nu degeaba se zice ca istoria o scriu castigatorii. O carte foarte buna pentru nestiutori ca mine, interesati mai mult de viata personala si aspectele psihologice ale comportamentului unor personalitati istorice.

Asadar, cu cateva exceptii, am avut o luna proasta in privinta lecturii si a recenziilor. Poate martie va fi mai cu succes.

Print Friendly

Related posts:

21 Thoughts on “Ce am mai citit – februarie 2014

  1. ma bucur ca ti-a placut Hibiscus Purpuriu – Adichie si nu-mi vine sa cred ca n-ai placut-o pe Siri mai mult:) cine stie, alta data….poate ca martie va fi mai ok, e doar si primavara si luna ta:)

  2. Si eu ma tot straduiesc de citeva zile sa scriu despre ce-am citit pina acum anul asta, dar tot nu reusesc sa ma adun. Bai, cind am vazut ca citesti cartea lui Odent si Raising Cain am intrat la banuieli, banuiesc ca nu doar eu :))

    Ura pentru Nora Webster, asteptam sa vad ce-o sa zici despre, eu inca am momente cind ma gindesc la ea, cred ca-i cazul sa mai citesc niste Toibin.

  3. Nu mi-a placut nici mie Cum sa uiti o femeie. M-ai facut curios cu Montefiore.

    • Diana Borca on February 18, 2015 at 11:16 pm said:

      Montefiore are si fictiune (Intr-o noapte de iarna) dar mai interesanta mi se pare Ierusalim. Sper sa ajung si la ea vreodata.

  4. Ha, am căscat gura la pomelnicul de cărți începute și abandonate de tine luna asta! E drept că multe îmi sunt necunoscute. Poate că ai avea o rată mai mare de succes cu cărți despre care simți tu că sigur, dar sigur o să-ți placă? Sau poate că așa ai zis și despre Hilary Mantel. :)) Mă refeream la cărți clasice, de fapt, sau cele recomandate de oameni cu gusturi asemănătoare sau cele alese pur și simplu după intuiție. 🙂

    N-am încercat nimic de Hilary Mantel, dar auzisem lucruri bune. Aș vrea să citesc mai multă ficțiune istorică, tot din cauză că nu stau deloc bine cu istoria, iar literatura e singurul mod prin care mai aflu și eu chestii de cultură generală pe care ar fi fost normal să le știu. 🙂 Cartea lui Montefiore sună foarte interesant, dar nu cred că aș avea răbdare să o ascult – deși la tine văd că se întâmplă exact contrariul. :))

    • Diana Borca on February 18, 2015 at 11:28 pm said:

      Ema, poate m-am exprimat gresit. Nu toate cartile de mai sus au fost abandonate. Doar Mantel, Ali Smith si Siri. Probabil ca senzatia mea de vinovatie si “chin” a fost amplificata si de faptul ca nu mi-au placut celelate si m-am fortat sa le termin. Exceptie fac doar Nora si Adichie care mi-au placut plus Montefiore care inca nu e gata. Adevarul este ca citesc rar spre deloc la intamplare. Daca nu-s recomandari directe de pe bloguri sau de la prieteni, sunt carti la care am ajuns prin intermediul altor carti sau articole. Nici nu-mi amintesc de ultima oara cand am luat-o carte la intamplare si am citit-o. 🙂 Dar se mai intampla si sa nu fiu de acord cu ce le-a placut altora…pacat de timpul pierdut, atata tot.
      Daca vrei fictiune istorica, Philippa Gregory e musai. Dar cum am o slabiciune pentru istoria Angliei s-ar putea sa fiu subiectiva. 🙂 Montefiore nu e deloc fictiune in Stalin desi aud ca are in “Intr-o noapte de iarna” de care ziceam intr-un comentariu mai sus.

      • Hmm, nu știu de ce am înțeles eu că nu ai terminat cărțile care nu ți-au plăcut. My bad. Ha, și nu-mi explic nici de ce mi-am imaginat că citești cărți despre care nu știi mare lucru. Eu mai fac de-astea, mă arunc cu capul înainte în necunoscut, și uneori nimeresc prost. Dar eu mă opresc după cinci-zece pagini dacă văd că o carte nu e pe gustul meu. Așa sunt unele cărți din bibliotecă, cumpărate la reducere și după ureche, pe care nu știu dacă le voi citi vreodată. Mi s-au părut mie interesante, dar primele pagini nu prea m-au convins.

        M-am exprimat incomplet mai sus, de fapt mă interesează și cărțile non-fiction legate de istorie, dar până la urmă tot spre ficțiune trag. Sunt prea multe subiecte și ignoranța mea e prea mare, așa că nici nu știu încotro să mă îndrept. :)) Singura care mi-a sărit în ochi în ultima vreme, și chiar am citit-o, a fost o carte despre Coreea de Nord, cea a Barbarei Demick (foarte bună).

  5. De fiecare data cand aud de nascut acasa imi amintesc de episodul acela povestit de Singeorzan cu femeia care ajunge la urgenta cu doua moase la capatai si cu pruncul intepenit “pe ultima suta de metri” in niste dureri la care nu vreau sa ma gandesc…
    Pe Thompson am pus-o pe maica-mea sa il citeasca (pentru eficienta in familie – mi se parea ca nu apuc sa citesc pana creste cel mic tot ce as vrea de parenting), dar, daca zici ca e insuficient argumentata, o sa o iau si eu la analizat. Cam multe carti de acest fel au probleme de logica si de aplicabilitate..
    Cu Montefiore m-ai convins din nou, desi cred ca o sa iau cartea de fictiune (cel mult Ierusalim) pentru ca daca o iau pe cea despre Stalin sigur mi-o fura Razvan noaptea cand dorm.

    • Diana Borca on February 19, 2015 at 7:44 pm said:

      Uite ca tot ziceam de Montefiore, poate vreti sa participati la concurs: http://www.1001calatorii.com/2015/02/intr-o-noapte-de-iarna-ruseasca/

    • Diana Borca on February 19, 2015 at 7:51 pm said:

      Elena, din Thompson poti sa citesti lejer doar ultimul capitol. Acolo cica da “rezolvarile”. In rest, mai pe diagonala asa. Sunt chiar curioasa daca vei avea alta parere. Prietena care mi-a recomandat-o a fost foarte incantata de ea (ea avand baiat, eu neavand copii…poate si asta conteaza).

      • E van F on February 22, 2015 at 9:58 pm said:

        Cred ca asta am sa si fac – o sa o frunzaresc, dar o astept si pe cea care e in pregatire acum la Humanitas – Cum sa ne crestem baietii, ca sa le pot cantari mai bine.
        Multumim pentru link, misto ideea Ancai de a-si mai elibera biblioteca. Noi am capatat cartea de imprumut pana una-alta, asa ca nu ne mai bagam si aici, dar e de urmarit pe viitor, cine stie ce mai iese la licitatie?
        Am vazut ca ai inceput Preaiubita. Eu abia am terminat-o, m-a lasat fara cuvinte si cu niste nopti nedormite. Sunt curioasa ce o sa zici de ea, dar cred ca februarie o sa iti placa mai mult decat ianuarie, dupa lecturi.
        Am inceput si eu azi Laptele negru 🙂

  6. Multumesc pentru link 🙂 Astept doritori pentru cartea lui Montefiore pana duminica (inclusiv).

  7. Pingback: Lecturi online si ce se mai intampla |

  8. (Ai un typo in titlu)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Arata-ne ca nu esti un robotel. *

Post Navigation

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.