Oi infuriate – sau despre dragostea urata

Pe cat de ciudat este titlul acestei carti, pe atat de diferita este cartea de ceea ce citesc de obicei. Si totusi, dupa o noapte cu ea in gand realizez ca mi-a placut mai mult decat credeam citind-o. Subiectul este unul obisnuit pentru viata reala dar destul de neintalnit de mine in carti. O femeie se indragosteste de un dependent de droguri. Aceasta dragoste nu este una ca-n filme. Tipul e nesuferit, o respinge, isi apara cu inflacarare viciul si nu recunoaste eforturile ei de a-l ajuta decat poate in ultimele sale clipe. Ea insasi este un personaj cu probleme, rupta de familie, fara servici, implicata mereu intr-o aventura de-o noapte sau alta. El ii devine astfel scop si motivatie si tot ce face si gandeste este indreptat spre el. E o iubire care pe ea o imbolnaveste si pe el il lasa rece. Nu mi-a fost clar nici la sfarsit daca el o iubea intradevar. De fapt, inclin sa cred ca sub influenta cocainei, creierul nu prea mai este in stare de cine stie ce sentimente.

Incercand sa gasesc informatii despre acest roman si negasindu-le mi-am dat intr-un final seama de ce. Oamenilor nu le plac adevarurile urate, nu vor sa stie despre ele, nu vor sa le fie aduse in fata ochilor. Iar romanul acesta chiar cu asta se ocupa. In loc sa scrie vesnica poveste romantica despre suflete pereche si dragoste nemarginita, autoarea ne vorbeste despre o dragoste asa cum este ea (atat de des) in realitate – chinuitoare, dureroasa, imposibila. Se spune ca dragostea poate sa mute muntii din loc. E doar o vorba…romanul acesta ne aminteste de acest lucru cu atata claritate si cruzime incat la sfarsit, mai ca-ti vine sa plangi. Dragostea e o poveste. Ea nu muta muntii din loc, ea nu este suficienta pentru a supravietui, ea nu este decat o iluzie chimic biologica in care ne azvarle corpul acesta al nostru pe care nu-l intelegem. Asta ne arata acest roman, acest adevar atat de suparator si amar pe care atatia dintre noi l-am trait macar odata in viata. Si poate datorita lui cartea aceasta nu este comentata, recenzata, prezenta in lumea online a cititorilor. Pentru ca nimeni nu vrea sa-i fie aruncate in fata astfel de lucruri. Nimeni nu citeste pentru a se intrista, supara, deprima.

Si totusi, pentru mine, o carte care-mi starneste emotii (de orice fel ar fi acestea) este o carte valoroasa si din acest motiv va scriu acum despre ea si v-o recomand. Pe mine m-a suparat si frustrat: este usor vulgara pe alocuri ceea ce mie nu-mi place iar personajele sunt cu adevarat nesuferite de cele mai multe ori; dar m-a si impresionat si intristat pana la lacrimi spre sfarsit – un sfarsit care aminteste de singuratatea eterna a fiintei umane, de o zicala care a fost poate prea prezenta in copilaria si adolescenta mea. Ne nastem si murim singuri.

Ce parere aveti despre acest fel de romane care starnesc in noi sentimente nu neaparat pozitive, care ne amintesc de lucruri la care nu prea vrem sa ne gandim? Le-ati alege ca lectura sau preferati sa nu va intalniti cu ele?

Cartea este 20 lei pe site-ul editurii. Nu uitati ca fiecare comentariu in plus inseamna inca un pas catre plantarea unui pomisor prin campania vALLuntar, iniţiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA si ca fiecare comentariu inseamna o noua sansa de a castiga un pachet de carti oferit de mine.

P.s. V-am scris azi despre ea pt ca am facut supradoza de roz, inimioare, ingerasi si sf. Valentin. Asa ca na…sa va fie de bine.

Print Friendly

Related posts:

39 Thoughts on “Oi infuriate – sau despre dragostea urata

  1. O am si eu si vreau s-o citesc, asa ca am avut dubii daca sa citesc sau nu reviewul tau. Acum am dubii daca o sa-mi placa cartea. Deci, o voi citi si voi vedea si asa se aduna din nou teancul de carti “prioritare”.

    • Diana Borca on February 14, 2013 at 3:40 pm said:

      Eu incerc mereu sa fiu cat mai vaga cu privire la subiectul cartii atunci cand scriu despre ea ca sa nu dezvalui prea multe in caz ca cineva vrea sa o citeasca fara sa stie prea multe detalii.
      E o carticica scurta, nu pierzi prea mult timp cu ea. Eu zic ca nici nu-ti pare rau ca ai citit-o…dar cine stie.

  2. Nu prea am dat peste carti care sa imi provoace astfel de sentimente iar acum analizand prin ceea ce ai scris tu nu cred ca as prefera sa ma intalnesc cu ele … pana la proba contrarie.

  3. Ai dreptate, e un subiect urat, peste mana…
    Eu as citi cartea.
    Cred ca oamenii, mai ales noi, fetele, evitam astfel de subiecte pentru ca majoritatea au o atitudine de genul “eu n-as accepta niciodata asa ceva, eu nu le inteleg pe cele care se tin dupa un barbat care nu le respecta.”

  4. De obicei prefer ceva cu final fericit, dupa criteriul asta aleg mai nou si filmele 🙂
    Dar am zile cand ca sa pot exterioriza durerea sufleteasca am nevoie de un impuls, atunci nimic nu-i mai potrivit :))

  5. Nici eu nu am citit cartide genul asta.
    Nu stiu daca mi-ar placea sa citesc. Poate depinde de stare….
    Uneori cautam in lectura cartii un loc in care sa evadam si sa fie mai frumos decat in realitate…
    Poate ca asta este explicatia pentru care nu prea sunt recenzii la cartea asta.

  6. Alexandra. on February 14, 2013 at 7:00 pm said:

    In sfarsit un wake-up call dupa toata dulcegaria de azi. 🙂
    Daca o aveam in maini azi sigur m-as fi delectat cu ea chit ca nu e genul meu.

  7. Am citit cartea asta si am ramas la fel ca tine…un pic neplacut surprinsa de limbaj si de stilul folosit…dar m/a pus pe ganduri. Nu pot sa zic ca mi/a placut foarte mult dar eu cred ca la capitolul carti e ca si cu frumusetea…Ideea de carte buna/proasta, placut/neplacut e pur subiectiva si tine mult si de starea/etapa in care esti.

  8. Uite o carte care trebuia sa exploreze mai adanc,copilaria lor sigur a contribuit la felul lor de a isi alege relatiile.

  9. Eu una prefer cartile mai vesele, de asta n-am citit nici autorii rusi, dar mi-a placut foarte mult recenzia ta. Si ai dreptate, lumea in general prefera sa se refugieze in povestile de dragoste idealizate, dar acest lucru nu inseamna ca ar trebui sa se scrie doar astfel de carti. Uneori e important sa privim realitatea in fata si sa ne inspiram din ea. Cat despre emotiile pe care ni le trezesc cartile… pentru asta sunt scrise. Daca nu ramanem cu nimic dupa ce le citim, sunt doar pierdere de timp.

  10. pare foarte misto. si sa stii ca uneori e bine sa citim si carti mai putin vesele. stanresc emotii puternice. 🙂

  11. Nu cred că aș vrea momentan să citesc despre o astfel de realitate… dar cartea rămâne pe listă, pentru mai târziu.

  12. Am citit in ultimul timp doar carti care incepeau bine si se terminau bine, carti in care dragostea era puternica si in care personajele nu aveau probleme. Cred ca o schimbare ar fi binevenita. Andra are dreptate, uneori trebuie sa ne amintim ca viata nu este mereu roz, ca dragostea nu este mereu asa cum o gasim in carti. Mi-ar placea sa citesc Oi infuriate.
    Chiar zilele trecute am vazut un reportaj despre un baiat dependent de cocaina si heroina, care primea bani de droguri de la fata care il iubea. :((

  13. Pentru ca vrem sa evadam din realitatea cruda in care traim preferam sa citim carti cu final fericit. In momentul in care citim o carte care detaliaza tot ceea ce noi stim dar nu vrem sa recunoastem, ne simtim tradati si tristi. Cine cu buna voie vrea sa fie trist?
    Am impresia ca iti trebuie o anumita stare de spirit pentru a citi cartea asta. Am dreptate?

  14. Cristina Floroaica on February 16, 2013 at 11:59 am said:

    O am si eu asa ca am sa o citesc. Oricum nu e foarte lunga, iar descrierea de pe coperta e oarecum…nu pot spune ca m-a facut foarte curioasa, dar ii acord o sansa. Iar titlul e destul de intrigant.

  15. nu am citit cartea pana acum, dar pare interesanta
    in ultima vreme, am simtit nevoia sa citesc tot mai multe carti care reflecta viata asa cum e ea, fara inflorituri, fara romantisme ieftine…
    multumim pentru recomandare, o trec si eu pe lista cartilor de citit 😉

  16. Tendinta mea este de a evita carti care-mi provoaca stari si sentimente negative. Prefer mai degraba sa citesc despre lucruri frumoase, pozitive si optimiste. Nu ca as fi eu o optimista din nascare ci din contra, ca sa schimb tendita spre negativism. Dar sunt momente cand am chef de o cartea ‘grea’ sau chiar de un film care te indeamna sa iti pui tot felul de intrebari, care te provoaca la gandit si simtit lucruri chiar daca nu sunt cele mai pozitive. Doar ca am marele ‘talent’ sa ma implic, sa ma enervez, sa ma infurii, sa ma supar cand citesc niste lucruri cu care nu sunt de acord, pe care nu le accept sau nu le-as tolera in viata reala. Dar din nou, cartea de care tocmai ai scris pare un exercitiu bun pentru mine de a citi si a ma detasa de subiect.

    • Diana Borca on February 16, 2013 at 5:38 pm said:

      Si eu sunt la fel, daca stiu despre carti ca-s deprimante le evit…dar aceasta a fost totusi o experienta interesanta.

  17. Imi place sa citesc carti al caror subiect sa ma intrige si sa-mi ridice cat mai multe intrebari. Nu zic, apreciez si un happy end dar realitatea zilelor noastre e cu totul alta.
    In plus, imi place sa le citesc pentru ca mai apoi apreciez mai mult ceea ce am eu in viata de zi cu zi.

  18. Din pacate, o asemenea carte este mai realista decat orice carte plina de romantisme si finaluri fericite. In viata reala, deseori dragostea este prost plasata pe umerii unor oameni care nu o merita si, in cele din urma, ne face sa suferim. Credem ca putem sa-i vindecam pe cei dragi doar cu dragostea noastra, insa dragostea nu vindeca nimic, in fond. Motivatia interioara este singura care vindeca. Foarte buna recenzia, eu una sunt curioasa sa citesc cartea. Daca nu citeam la tine, cred ca o evitam, titlul nu ma atrage.

    • Diana Borca on February 16, 2013 at 5:37 pm said:

      Multumesc Laura. Daca o citesti…sper sa ai timp sa si scrii despre ea. Eu nu prea am prins legatura cartii cu titlul.

  19. Mda, are un titlu ciudat si probabil nu mi-ar fi trecut prin minte sa o citesc daca nu as fi citit recenzia ta. Insa mi-ai starnit interesul si am sa o citesc in viitor. Multumesc de recomandare!

  20. Pingback: vALLuntar – in plina desfasurare | Tara mea inventata

  21. Marturisesc ca la inceput m-a intrigat titlul, insa cand am citit recenzia ta am devenit curioasa. Imi plac povestile dedragoste atipice. O pun pe lista de dorinte!

  22. Mi-a placut recenzia. Dragostea e cea care ne pune in miscare….indiferent pentru cine o manifestam. Multumim!

  23. Chiar zilele trecute am mai citit o recenzie a acestei carti, insa persoana care a recenzat-o a recunoscut ca nu a reusit sa termine cartea. Ma intrigase destul de mult chestia asta, am fost atat de curioasa sa aflu cat de dificila sau neplacuta poate sa fie o carte pe care sa nu o poti duce pana la capat chiar in cadrul unei astfel de campanii… Banuiesc ca mi-am gasit raspunsul in recenzia ta 🙂 Dar tot raman curioasa sa o citesc! ^_^

    • Diana Borca on March 1, 2013 at 8:59 pm said:

      Este intradevar o carte…altfel pentru care nu exista cale de mijloc. Ori iti place ori renunti de tot si nici macar n-o termini.

  24. pauna oana on March 3, 2013 at 9:29 pm said:

    Orice lectura care ma provoaca la meditatie,sondarea adancurilor constiintei mele,merita citita.Ma aventurez;)

  25. Bianca on March 5, 2013 at 5:56 pm said:

    Intr-adevar, cartea pare sa abordeze un subiect cam dur, insa eu cred ca este necesar sa citim si astfel de carti, pentru ca pana la urma, asa e viata. Cu bune, cu rele, cu lucruri si intamplari despre care nu dorim sa discutam, insa ele exista, si pana la urma n-ai cum sa te ascunzi de ele. Pur si simplu cred ca e bine sa ne primim doza de realitate, oricat ar fi ea de cruda, chiar si prin intermediul cartilor. Pare interesanta si ajunge cu siguranta in wishlist.

  26. Bianca Roxana Anitei on March 5, 2013 at 6:09 pm said:

    De obicei preiau starea sufleteasca din cartile cu care ma delectez… tare ma tem ca m-as deprima citind aceasta carte..

  27. Pingback: Ce mi-as lua | Cartile din viata mea

  28. Eu sunt o romantica incurabila. Cartea aceasta este o provocare pentru mine. O voi citi, cat de curand ! Multumesc pentru recomandare.

  29. Pare o carte superbă, am trecut-o pe listă. Cred că literatura trebuie să arate un adevăr. Pentru unii dragostea poate muta munții. Pentru alții este catalizatorul fericirii și nefericirii deopotrivă. În orice caz, vreau cartea asta ^_^

  30. Mi se pare fascinanta cartea. Imi pare rau ca nu o am, dar cu siguranta o sa o cumpar pe viitor.

  31. Imi plac romanele cu subiect real pentru ca ma mai pune si pe mine pe ganduri la cum e realitatea dar acest roman nu ma atrage. Totusi nu intalnim in fiecarre zi o iubire din partea unei femei pentru un drogat si care o respinge sau eu nu am intalnit…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Arata-ne ca nu esti un robotel. *

Post Navigation

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.