vALLuntar – inceput de campanie. Capatul Cercului – Tom Egeland

V-am povestit deja despre campania vALLuntar (iniţiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA).care ne permite (noua cititorilor) sa ne revansam cat de cat pentru toata hartia consumata pe cartile noastre, plantand un copacel. Ma voi stradui sa va povestesc despre cat mai multe carti, in speranta ca veti binevoi sa comentati. Pentru fiecare 15 comentarii, voi primi un copacel de plantat. De fapt, va fi plantat pentru mine pentru ca eu si plantele nu ne intelegem prea bine in general. 🙂

Si pentru a va stimula sa comentati mi-a venit o idee. Recenziile pentru vAlluntar se vor publica pana pe 23 martie. La sfarsitul acestei perioade, sa zicem pe 25 martie, voi organiza o tombola la care vor participa toate comentariile aduse la postarile din cadrul campaniei. Conditia este ca fiecare recenzie sa aiba minim 15 comentarii. Daca se strange acest numar de minim 15 comentarii la fiecare recenzie, unul dintre voi are sansa sa castige un pachet de carti de la editura All si nu numai, oferit de mine. Inca nu stiu cate vor fi si care vor fi titlurile dar revin cu informatia de cum ma hotarasc. Se iau in considerare cate un comentariu de postare dar puteti comenta la mai multe postari (chiar va rog) si fiecare comentariu se va pune la tragerea la sort (aveti astfel mai multe sanse de castig).

Si acum sa purcedem cu prima carte pe care am citit-o pentru campanie. Este vorba despre un nou thriller de pe Strada Fictiunii. Capatul Cercului este un roman scris de un norvegian. Nu stiu de ce am impresia (gresita probabil) ca norvegienii scriu doar thrillere. Probabil de vina este colectia aceea neagra de la nu stiu ce ziar, in care au aparut mai multe romane de acest gen. In orice caz, nu am inceput decat de curand sa agreez thrillerele si asta se datoreaza in mare parte faptului ca un thriller bun ma relaxeaza si ma ajuta sa ma departez de problemele si grijile de peste zi. Sau cum imi place mie sa zic, sa ies din work mode. Am cateva pretentii de la ele dar in general nu prea multe, doar sa fie traduse bine (adica sa sune bine in limba romana), povestea sa nu fie prea trasa de par si mai ales, sa ma tina in alerta ca un film bun de la care nu-ti vine sa intorci privirea.

Capatul cercului este un astfel de roman, a carui poveste mi s-a parut interesanta si mi-a captivat atentia desi nu pot spune ca este cel mai bun thriller citit de mine. Pe alocuri povestea e cam lenesa si nu se citeste atat de alert pe cat imi place mie. Uneori mi s-au parut mult mai multe detalii decat este necesar iar alte lucruri au ramas putin nelamurite. Am aflat insa acum ca romanul este doar prima parte dintr-o serie asa ca e de inteles ca nu s-au dezvaluit aici toate misterele asa ca nu il voi judeca prea aspru.

In ceea ce priveste subiectul, autorul a fost acuzat ca asemanarea cu povestea din Codul lui DaVinci este mare dar consider totusi acuzatia ca fiind nedreapta. Pana la sfarsitul cartii de fapt, nici nu prea-ti dai seama de mare lucru. Am tot incercat sa ghicesc sfarsitul si sa ignor comparatia despre care citisem si adevarul e ca nu seamana deloc. Deznodamantul este vag asemanator dar asta nu e motiv suficient sa ignorati romanul. Subiectul este asadar descoperirea unei racle foarte misterioase, al carui continut controversat este de foarte mult timp ravnit de o gramada de lume. Apare insa Bjørn Beltø care strica planurile tuturor furand racla si refuzand sa o returneze pana nu afla ce-i cu ea. Problema mea cea mai mare a fost cu acest personaj care mi s-a parut prostanac, nesuferit si plin de frustrari. Interventia lui in poveste m-a enervat pentru ca am considerat ca nu avea dreptate sa-i santajeze astfel pe toti ceilalti. Pe langa asta, tipul are si clare probleme la cap, a si fost internat de doua ori, sufera de paranoia si mania persecutiei. Dar, fara el, cartea nu ar mai fi existat asa ca sa zicem ca fiecare isi are rolul lui intr-o carte.

Titlu original: Cirklens Ende

Publicat prima oara in: 2001

De cumparat: 30 lei 

Nu va spun mai mult, ca e intotdeauna pacat sa strici placerea lecturii, cu atat mai mult cu cat este vorba de un thriller. Spor la lectura va doresc si mai ales la comentat! 🙂 Va las si cateva intrebari ca sa aveti ce sa-mi raspundeti! 😛

Cititi thrillere? Le considerati ca si mine carti usurele sau dimpotriva, genul vi se pare unul care trebuie luat mai in serios?
Ati citit Capatul cercului? Si daca da, care e legatura intre titlu si text ca eu nu m-am prins?

Print Friendly

Related posts:

56 Thoughts on “vALLuntar – inceput de campanie. Capatul Cercului – Tom Egeland

  1. O am si eu pe lista ”de citit” Thrillere imi plac destul de mult si nu odata mi s-a intamplat sa pierd o noaptea cu o astfel de carte in mana pentru ca nu ma lasa inima sa o las din mana pana nu o terminam. 🙂

  2. Asemanarea cu Codul lui da Vinci este trasa de par, avand in vedere ca s-a publicat inaintea cartii lui Dan Brown. Ce m-a distrat pe mine este ca multe dintre discutiile purtate in cartea le-am dus eu in adolescenta mea, asa ca din punctul meu de vedere cartea a cam batut apa in piua, dar consider ca merita citita, mai ales ca sunt de acord cu anumite idei vehiculate prin paginile ei 😉

  3. am mai zis si-o mai zic…mie Bjor ala, asa ciudat cum e el, mi/a placut cel mai mult din toata cartea:)

  4. Nu pot sa zic ca ma atrage cartea asta, si niciun thriller, de altfel. 😀 Nu sunt genul meu de carti si nu cred ca vor fi vreodata. Insa apreciez cand vad o recenzie sincera, ca aceasta. 🙂

  5. eu nu prea citesc thrillere de fel, si am inteles ca scriitorii nordici au o predilectie pentru subiecte mai…putin vesele si romantice :)) de la intuneric cica:D felicitari ca ai deschis campania!

  6. Bianca Roxana Anitei on February 11, 2013 at 6:06 pm said:

    Felicitari pentru initiativa.
    Nu pot sa spun ca acest gen de carti este pentru mine, desi nu ma sperie atat de rau cum o fac filmele;), cuefectele lor speciale, insa parca-parca pare interesanta carticica. Am sa o am in vedere.

  7. Pingback: Recomandari/reduceri | Cartile din viata mea

  8. De curand,am vazut un film norvegian,tot thriller,deci nu-i gresit ca ai impresia asta:) Sper sa ai atatia copacei incat sa faci o padure Diana!

  9. Roxana I on February 11, 2013 at 8:17 pm said:

    Pare o carte interesanta, poate o voi citi la un monent dat…Nu am citit nici Codul lui Da Vinci, deci nu o voi putea compara, dar am mai auzit ca sunt unele asemanari. Nici eu nu sunt o mare devoratoare de thrillere, insa as vrea sa ii dau o sansa 🙂
    Mult succesc cu aceasta campanie, mi se pare o initiativa foarte faina 🙂

  10. E pe lista mea, clar 🙂 Nici ”Codul lui Da Vinci” n-am citit, nu vreau să mă las influențată de cartea aia așa cum n-am vrut nici când am început ”Sanctus”. Era vorba și atunci de o asemănare între Simon Toyne și Dan Brown. Oricum, prefer să mă abțin de la a compara cărți și de a le privi drept o bucățică individuală de literatură.

  11. Pingback: Începutul vALLuntariatului. Guillaume Musso – Fata de hârtie « Simsim's world

  12. Mi se pare foarte interesanta cartea si ma bucur ca o sa am ocazia sa o citesc si eu, pentru ca e una din cele doua carti pe care mi le-am dorit pentru VALLundar.

  13. Cat de repede te-ai miscat! Abia a inceput campania si deja ai o recenzie! Nu cred ca am citit vreodata o carte scrisa de un norvegian. Sau daca am citit, sigur nu am stiut despre el ce nationalitate este. Poate voi avea si eu ocazia de a citi aceasta carte, desi pentru campanie am cerut altceva. 😉
    Am citit cateva thrillere de-a lungul vremii, dar in afara de primul, care ar fi putut fi pana la un punct real (era vorba despre un somnambul), pe celelalte nu le-am luat in serios, desi mi-a facut placere sa le citesc.

  14. Eu nu prea sunt pasionata de genul asta de carte dar cu toate astea il citesc cu placere.
    As prefera totusi filmul facut dupa carte atunci cand e vorba de thirller.
    Cartea pare interesanta si poate voi reusi si eu sa o citesc 🙂

  15. eu nu citesc thrillere si nu o fac din acelasi motiv pentru care nu vad filme de groaza: imi raman imagini intiparite in minte (chiar daca eu am creat imaginile in mintea mea in timp ce am citit) si apoi am cosmaruri. poate suna copilareste, dar asa functioneaza lucrurile la mine….

    • Diana Borca on February 12, 2013 at 9:10 pm said:

      Eu cred ca prea multa lume confunda thriller-ele cu horror. Nu e musai sa fie acelasi lucru. Dupa asta chiar ca n-ai avea ce sa visezi urat.

  16. O am si eu dar am atatea pe lista :).
    Acum citesc Kim si desi initial renuntasem, mi-a parut rau si am revenit.

  17. Hai sa contribui si eu cu o ramurica la copacelul tau 🙂
    Nu am citit-o, dar am cumparat-o, asteapta sa-i vina rindul in gramada de carti din noptiera mea. Eu citesc mai ales genul thriller, de cand am copilasii nu mai am cap pentru carti mai grele. Astea mi se par mai usoare. Deci :)) Sunt stresata rau daca am ajuns sa ma relaxez cu un thriller ..hi hi

  18. Din pacate genul acesta de carti nu ma atrag in niciun fel, nici macar nu-mi starnesc curiozitatea de a le rasfoi 🙂 dar gusturile nu se discuta…
    Felicitari pentru prima recenzie din campanie. Abia astept sa le citesc si pe urmatoarele.

  19. Pare foarte interesantă și captivantă cartea. Poate o să am ocazia să o citesc și eu cândva. Thrillere nu am prea citit, dar niciodată nu e prea târziu. Nici Codul lui DaVinci nu am avut ocazia încă să-l răsfoiesc.
    Adevărul e că în ultima vreme am cam neglijat lectura, dar cu ocazia acestei campanii o să reiau această activitate. Înainte, când luam o carte în mână, nu o lăsam până nu o terminam. Eram foarte absorbit de acțiunea cărții și desfășurarea evenimentelor.

  20. Neața. Faină ideea ta de a motiva cititorii, dar nu de asta comentez. Ideea în sine de a planta copacii, e destulă recompensă pentru mine. Am citit pentru că și eu m-am înscris în campanie și sunt curios ce cărți au ales ceilalți și ce recenzii apar.

    Să fiu sincer, nu cred că am citit vreodată thriller și nici filme de acest gen nu am vizionat. Nu m-a pasionat, dar poate am să încerc pe viitor, dacă-mi pică în mâini vreo carte și văd că mă captivează.

  21. sunt fan thriller, imi plac actiunile bine coordonate, care se dezvaluie treptat dsr ma lasa si pe mine sa supozitionez cine si cum va face sa rezolve problema, n-am citit cartea, dar daca pun mana pe ea, revin cu impresii 🙂

  22. Nu sunt fana thriller, dar apreciez originalitatea ta.
    Spor la cea de-a doua recenzie.

  23. Mai, campania vALLuntar e cea mai tare. Cred ca numai oameni faini si pusi pe treaba stau in spate 😀
    Si eu citeam thrillere, am citit multe din colectia neagra, de la gazeta, dar acum le evit pe cat posibil. Nu stiu, ma indispun, ma sperie, visez si urat.. Dupa ce ca eu imi fac fel si fel de scenarii in viata reala, sa mai continui si cu cartile ar insemna sa nu mai ies din casa de frica.
    Da, sunt o ciudata. 😀

  24. Eu ma dau in vant dupa Thrillere, mai ales daca sunt si politiste… Momentan ma delectez cu seria despre L.A a lui James Ellroy (The Black Dahlia, LA Confidential, etc).

    Asa ca mi-a sarit in ochi Capatul Cercului.

    Am observat ca autorii nordici au alt stil de a descrie lucrurile decat cei americani, de exemplu (am citit si vreo 5-6 volume din Seria Neagra de care pomeneai, plus seria Millenium). Lucrurile se intampla putin altfel decat ne asteptam. Dar se intampla!

    Nici nu ma deranjeaza daca subiectul sau tema e rasuflata, daca e scrisa bine cartea, suna perfect pentru o dupamasa de duminica :).

  25. Nu este genul meu de carte si probabil nu as cumpara-o, dar daca as primi-o cadou nu ar ramane necitita 🙂
    Nu ma pot lauda ca am citit vreo carte scrisa de un norvegian, deci nu-mi pot da cu parerea despre acest subiect.

  26. Si eu citesc thriller-e ca sa ma deconectez, am cateva in lista luuunga de carti de citit pe anul asta, dar o sa o adaug si pe aceasta la lista 😉

  27. De cand am aflat de ea, cartea asta e pe lista mea de citit; la vALLuntar 2 am oscilat intre ea si “Magazinul de sinucideri”, dar am ales-o pe a doua, pana la urma. Nu stiam de asemanarea cu romanul lui Dan Brown si nici ca e prima parte a unei serii… asta e un minus pentru mine, pentru ca in general nu imi plac seriile. Nu pot sa spun ca ma dau in vant dupa thrillere, dar imi place sa le citesc din cand in cand (“Biblioteca mortilor” e un thriller care se citeste repede si m-a tinut cu sufletul la gura).

  28. Pingback: vALLuntar – in plina desfasurare | Tara mea inventata

  29. Fix acum citesc Capatul Cercului. Mie docamdata imi place de Bjørn Beltø, il gasesc simpatic cu ochelarii lui cu tot. Cat despre genul asta de carti, nu-s moartea mea, din pacate am citit acum multi ani Codul lui Da Vinci si pe toate le compar cu ea. Pana acum nu mi-a iesit niciuna la egalitate. Nici Sanctus, nici Cheia si din cate zici tu, se pare ca nici asta. Dar sa nu anticipam. 🙂

  30. DE obicei apreciez thrillerele chiar daca ai spus ca acesta nu este asa de alert cum sunt acest gen de romane de obicei. I-as da o sansa fiindca povestea mi se pare interesanta! Te astept si pe blogul meu!

  31. Eu prefer o carte politista, cu un detectiv care merge usurel pe urmele suspectilor si-i prinde in cele din urma cu propriile lor cuvinte…un suspans moderat.

  32. Spunsieu on March 3, 2013 at 5:17 pm said:

    Nu prea pot s-mi imaginez un thriller norvegian, m-ai facut curioasa ca nu am citit nimic din partea aceasta a lumii. Te invit sa vezi ce carte am ales si eu.

  33. pauna oana on March 4, 2013 at 8:49 pm said:

    Nu cred ca am citit genul asta.Am citit carti de Aghata Christie,Georges Simenon si Philip Kerr[Berlin Noir 2:mi-a placut enorm].Daca as da doar de autori ca Philip as citi.Recunosc ca nu prea am astfel de titluri dar imi place sa tremur de frica la o poveste buna.Consider ca aceste carti pot fi mediocre,bune de dat de pomana sau pot fi geniale,aici ma refer la carti precum Berlin Noir care stiu cum sa puna in scena actiunea,impletesc arte precum psihologia,sociologia,criminalistica cu tehnica de a scrie un roman politist.Pentru a scrie o carte politista buna este nevoie de un bagaj de cunostinte din mai multe domenii.

  34. Pingback: Ce mi-as lua | Cartile din viata mea

  35. Imi plac misterele. Abia astept sa citesc cartea. Imi plac descrierile, asa ca e pe placul meu. Felicitari !

  36. sunt totusi cam multe romane scrise in genul asta. si cohelo descoperise parca ceva manuscrise :))

  37. Am urmarit recenziile la romanul acesta pentru ca a fost prima care mi-a ‘sarit in ochi’ pe la inceputul campaniei cand m-am uitat pe site pentru a alege o carte si imi place sa vad mai multe puncte de vedere.
    Mie imi plac thriller-ele, ma tin in priza si implicata in carte (daca sunt bune, evident). Nu sunt neaparat pasionata de cele cu tenta religioasa, i.e. demitizarea crestinismului, dar daca sunt construite inteligent si imaginate coerent, nu ma dau in laturi.
    Ma bucur ca ti-a placut, sper sa ajung si eu la acest roman.
    Spor la copacei!

  38. Pingback: Omul invizibil – Ralph Ellison (vAlluntar) | Cartile din viata mea

  39. si eu prefer ritmul alert 🙂

  40. Titlul e interesant, chiar sunt curioasă care este semnificația lui, și subiectul promite, deși spui că respectivul personaj te-a dezamăgit cumva. Nu sunt mare fană a thrillerelor, dar cred că aș citi-o dacă mi-ar pica în mână. Spor la strâns commenturi, te invit și pe la mine.

  41. Pingback: Ultima zi | Iubesc Viaţa

  42. Cand eram in liceu citeam multe carti, acum la facultate nu mai am timp si cheful e cam disparut dar daca e o carte buna sigur revine. Thrillere imi place mult sa citesc pentru ca e foarte mult suspans si atunci nu las cartea din mana. Aceasta carte nu am citit-o, dar poate ii vine si ei timpul:D

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Arata-ne ca nu esti un robotel. *

Post Navigation

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.