Soseaua Catelu 42 – Alina Nedelea

Daca vrei sa supravietuiesti, supravietuiesti!*

Saptamana trecuta am primit de la Loredana acest roman cu mesajul “sunt curioasa ce parere ai”. Nimic nu mi se pare mai tentant decat o carte cu mesaj…practic, e o provocare! Si m-am tot invartit pe langa ea cateva zile pana am reusit sa-mi fac in sfarsit timp si sa o iau la citit. Si pana spre seara, era gata citita. Romanul Alinei Nedelea se citeste pe nerasuflate, dintr-un foc si trebuie sa recunosc ca am fost placut surprinsa de ironia si amuzamentul cu care naratorul/personaj ne infatiseaza dramele unei vieti deloc usoare (care tot nu ma hotarasc in ce masura e fictiune).

Soseaua Catelu 42 este asadar un roman cu tente autobiografice (nu am idee in ce masura), scris de o tanara crescuta in haoticele vremuri de putin inainte si tot ce-a venit dupa 1989. Imi inchipui ca multi dintre voi sunteti satui de povesti din comunism dar eu nu, nu inca cel putin. Asadar, povestea candida a Alinei Nedelea mi s-a parut o abordare energica si oarecum optimista (atat cat se poate avand in vedere subiectul). Tanara Alina se trezeste la viata intr-o familie cu stranii puteri premonitorii, in anii de sfarsit ai comunismului. In mod ciudat, ghicelile in cafea ale mamei si bunicii ei, visele lor prevestitoare de moarte mi-au sunat foarte familiar. Si eu imi amintesc astfel de superstitii din partea feminina a familiei, probabil ca ghicitul in cafea era la moda pe atunci. Dar sa nu intelegeti gresit, cartea nu este deloc un SF. Chiar din contra, este de un realism socant si coplesitor pe alocuri. Autoarea insa, reuseste sa vorbeasca despre viata ei fara dramatisme inutile si fara sa-si planga de mila. Dialogurile sunt pe alocuri cam fortate si unele intamplari parca prea mirobolante dar eu am luat-o ca pe o fictiune asa ca nu mi-a fost prea greu sa accept totul (desi in mod normal nu agreez limbajul atat de agresiv).

Mi-a placut mult cartea Alinei Nedelea desi poate asta se datoreaza faptului ca totusi pentru mine, povestile ei sunt fictiuni. Eu nu am apucat sa traiesc acele oribile vremuri pre si post Revolutie, sau, ma rog, eram prea mica pentru a ma interesa prea tare subiectul. Poate ca unele dintre adevarurile pe care ea le povesteste atat de impudic, vor rani pe unii prin simplul fapt ca le sunt, in mod prea dureros, cunoscute. Dar, cartea aceasta nu este totusi despre comunism. Comunismul este doar un background trist pentru intamplarile din viata Alinei, pentru durerile, ura, greselile si frustrarile ei. Si cred ca tocmai acest lucru face cartea sa nu fie doar o relatare vulgara a unei vieti ci o poveste memorabila in care Alina Nedelea isi dezvaluie sufletul cu mare curaj, in speranta ca-si va vindeca astfel ranile. Daca a reusit sau nu, asta ramane de vazut intr-o posibila continuare caci autoarea e tanara si are o viata intreaga inainte (in ciuda faptului ca si in urma are tot o viata intreaga).

Si as mai vrea sa adaug doua vorbe si anume, mi-a placut enorm de Alina Nedelea, de spiritul ei care nu se da batut, de energia ei care pare sa nu se epuizeze, de perseverenta cu care incearca iar si iar sa fie fericita.

Cartea a aparut de curand la editura ALLFA si costa numai 20 lei.

* Citat din discutia Mihaelei cu autoarea.

Print Friendly

Related posts:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Arata-ne ca nu esti un robotel. *

Post Navigation

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.