Primavara

Primavara mea a venit pe 17 decembrie. 16 decembrie a fost cu ploaie, vant si aer rece dar pe 17 a iesit soarele si lumina a staruit printre noi cateva zile bune, atat cat sa ma obisnuiesc eu cu viata asta noua care a rasarit in Tara mea.

Si de atunci timpul a stat in loc parca. Ma trezesc uneori si ma astept sa deschid ochii in momentul acela din dimineata de 17 decembrie cand eram inca eu, cea care ma stiu dintotdeauna. Si tot ce s-a intamplat intre timp e ca un vis, o ceata grea, o lumina orbitoare, o liniste totala. Nimic din ce-i afara nu mai ajunge pana la mine, suntem doar noi acum…trei intr-un loc, acelasi loc in care parca nu-ncapeau decat doi pana acum.

Si toate cuvintele mele au ramas blocate intre cele doua lumi, nu mai gasesc acum decat melodii inganate stangaci si povesti spuse cu ochii, fericiri si dureri de inteles doar din priviri si uneori nici atunci.

image

Tara mea inventata mi-a fost terapie multi ani de zile si poate ca va fi si de acum incolo. Veti intelege, cred, linistea din lunile ce-au trecut. In mine a fost zgomot si galagie dar nu aveam cuvintele la mine ca sa le exprim. Ma intorc incet, incet, sper sa ma primiti, chiar si asa – alfel – cum nu mi-as fi imaginat ca o sa fiu vreodata. Pana una alta, ma uit la el cum deschide ochii catre lume si ma minunez de fiecare scancet si plang in sinea mea dupa fiecare clipa pretioasa din el care trece. Oare cum de nu mi-am dat seama pana acum ca trec clipele din oameni, sau poate ca am stiut dar ale lui toate sunt frumoase si unice si imposibil de lasat sa treaca de parca ar fi bucatele din mine pe care le pierd pe drum. Incerc sa le culeg pe toate: in ochi si in gand si in cele zeci si sute de ipostaze digitale pe care le-am acumulat deja. Ma intreb daca am sa le uit vreodata si imi doresc sa nu. Mi-e lacomie pe el – pe cutele lui de pe frunte, pe margelutele din ochii lui, pe brobonelele de saliva de pe buzele lui turtite.

Imi dau seama ca pot sa scriu acum. Scrisul ma vindeca si ma ajuta sa tin minte si nimic nu e mai important acum decat sa tin minte. Bine v-am regasit dragii mei.

Print Friendly

Related posts:

7 Thoughts on “Primavara

  1. Bianca on 03/02/2016 at 01:00 said:

    Bine-ai revenit Diana! De cand te așteptam! Si ce frumos ai scris! Sa crească sănătos si fericit! ^.^

  2. Felicitari, Diana!

  3. Felicitări! Bine ai revenit! 🙂

  4. Așterne pe hârtie tot ce simți, vezi, auzi, miroși… sunt clipe prețioase și minunate. 🙂 Săgetătorul meu le va savura peste ani! Noi te-am așteptat, bine a(ț)i revenit! Îți urez să îți treacă zilele în tihnă, să te poți bucura de fiecare clipire, mutriță și glăscior.

  5. sa fiti fericiti si plini de emotii toata viata! ai scris atat de…simplu, atat de frumos si de adevarat ca mi-ai umplut ochii de lacrimi….bine te-am (v-am) regasit!

  6. Adelina on 07/02/2016 at 09:21 said:

    O, ce bucurie! 🙂 Să fiți sănătoși!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post Navigation

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.